Povestea celulelor HeLa

Frîncu Liliana, profesor, chimie, Liceul Teoretic „Ion Heliade Rădulescu” Târgoviște

Henrietta Lacks (n.1 august 1920 – d.4 octombrie 1951),  a fost o femeie de culoare din America, decedată in urma unei tumori canceroase cu evoluţie rapidă.  Cazul ei ar fi putut părea „banal”, dacă un medic nu ar fi constatat cu uimire, că nu toate celulele sale au murit odată cu ea.  O  parte din ele trăiesc şi astăzi, Henrietta Lacks oferind medicinei cel mai preţios dar: celulele sale nemuritoare.

Acestea şi-au dovedit curând utilitatea salvând milioane de vieţi în anul 1952, când a izbucnit cea mai mare epidemie de poliomielită. Datorită lor, un vaccin a putut fi produs în cantităţi mari, iar de atunci numărul descoperirilor bazate pe celulele Henriettei a ajuns undeva la 11000, făcând posibilă o mai bună cunoaștere a tumorilor şi viruşilor, precum şi clonarea sau obţinerea de gene pentru terapii avansate.

Muţumită acestor celule cunoştem astăzi rolul jucat de infecţia cu HPV în dezvoltarea cancerului de col uterin.

Celulele HeLa au avut un rol principal în descoperirea vaccinului antipoliomielitic. Tot ele au fost trimise în primele misiuni spaţiale pentru a afla ce impact are lipsa gravitaţiei asupra celulelor corpului uman.

Clonarea, harta genetică, fertilizarea in vitro, toate acestea au fost posibile cu ajutorul celulelor unei femei care a murit in urmă cu mai mult de 60 de ani.

Prin 1988, Rebecca Skloot, pe atunci în vârstă de 16 ani, a aflat povestea Henriettei, a devenit pasionată de subiect şi mai târziu a publicat, în calitate de jurnalist, o carte în care dezvăluie povestea  acestor uimitoare celule dar şi impactul  lor  asupra medicinei moderne.

“Prima dată când am aflat despre Henrietta a fost în 1988. Aveam 16 ani şi eram la ora de biologie. Toată lumea învăţa despre aceste celule, dar ceea ce a contat în cazul meu a fost că profesoara cunoştea numele real al Henriettei şi faptul că era o femeie de culoare.  Eram hotărâtă să spun povestea Henriettei. Mi-a luat aproape un an ca să o conving pe fiica ei, Deborah să accepte să vorbească cu mine”, povesteşte jurnalista, în cadrul unui interviu acordat <Smithsonian Magazine>.

De atunci familia a fost atrasă în vârtejul cercetărilor, iar fiica Deborah, a avut adevărate dileme legate de mama pe care nu a cunoscut-o niciodată. Fraţii lui Deborah nu s-au gândit prea mult la aceste celule până când au descoperit că era vorba și de bani.

Celulele HeLa au reprezentat primul material biologic uman care s-a vândut şi care a contribuit la lansarea unei industrii de miliarde.

BIBLIOGRAFIE

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.