Despre copiat

Profesor psiholog COSMIN DOLOMEŢ – Liceul „I. H. Rădulescu” Târgovişte

O problema actuala si in continua crestere ca intensitate ce este prezenta de la scolile generale pana in mediile universitare este copiatul. Indiferent de varsta si de etapa de instruire copiatul este prezent ca metoda de a trece un test, un examen de a primi o nota in neconcordanta cu nivelul de cunostinte asimilat. Copiatul este o forma specifica de inselaciune, prin care un anumit elev prezinta drept rezultatul propriului efort de invatare o serie de cunostinte pe care nu le-a asimilat, imprumutandu-le de la diverse surse. Copiatul incalca prima norma a Regulamentului scolar, care stipuleaza datoria elevilor de a-si insusi cunostintele.

Putem face o distinctie intre copiatul individual, copiatul solidar si copiatul colectiv.

Copiatul individual are loc atunci cand elevii care recurg la aceasta solutie actioneaza pe cont propriu, isi asuma integral riscul si fie premediteaza actiunea, fie nu o premediteaza.

Copiatul solidar presupune angajarea a doi sau mai multi elevi in realizarea inselaciunii; elevii implicati coopereaza in tentativa de inselaciune din spirit de intrajutorare.

Copiatul colectiv se produce in situatiile in care tot efectivul clasei recurge la solutia inselaciunii.

Principalii factori care intervin in situatiile de copiat sunt : deficientele de supraveghere, atitudinile permisive ale profesorilor, dar si stilul profesorilor de a nota in functie de fidelitatea reproducerii cunostintelor; este adevarat ca profesorul care prefera sa dea sistematic elevilor subiecte de evaluare scrisa care cer memorarea-reproducerea cunostintelor se va confrunta mai frecvent cu toate formele de copiat comparativ cu cel care propune subiecte ce solicita elevii sa interpreteze, sintetizeze, creeze cunostinte.

Modalitati prin care copiatul ar putea fi eradicat sunt: un climat moral adecvat, controlul relativ sever, pedepsele aspre in cazul celor prinsi copiind, stilul obiectiv de apreciere, bazat pe comunicarea baremelor, au un efect inhibitor asupra copiatului.

Cei care copiaza nu sunt intotdeauna elevi cu rezultate scolare slabe ei prezinta o probabilitate mai mare de a apela la aceasta solutie. Acesti elevi nu sunt sustinuti motivational de curiozitate sau interesul pentru un domeniu, ci sunt interesati doar de obtinerea unei note de trecere, pentru a evita conflictul cu scoala si cu familia. Insa si elevii cu rezultate scolare bune copiaza uneori , in situatii precum:

  • parintii obliga copilul sa obtina note maxime la toate disciplinele de invatamant
  • elevii sunt nesiguri in legatura cu intelegerea corecta si profunda a cunostintelor
  • elevii stiu ca nota maxima depinde de reproducerea fidela a cunostintelor
  • elevii doresc sa ajuga sau sa ramana in fruntea ierarhiei clasei la invatatura.

Aparent banala practica a copiatului produce in clasa in relatia autoritate scolara-elev multiple efecte, indiferent daca elevul este prins sau nu. In situatia in care elevul este prins si sanctionat, efectele pot fi: consolidarea disciplinei scolare, deteriorarea climatului afectiv din clasa in urma aplicarii sanctiunii si in mod particular , in relatia profesorului cu elevul apare o tensiune ce poate deveni sursa de mari dificultati in viitor: profesorul eticheteaza, elevul isi deterioreaza imaginea sociala si isi ruineaza credibilitatea in ochii profesorului. Este posibil ca in urma surprinderii acestei practici, profesorul sa incerce a o diminua dezvoltand un stil de evaluare  aversiv. In situatia in care elevul care copiaza nu este prins, efectele sunt urmatoarele: la nivelul grupului de elevi creste coeziunea si solidaritatea,se poate schimba ierarhia valorilor , in functie de rezultatele scolare; la nivel individual, se poate produce o distorsionare a feedback-ului profesorului in legatura cu modul in care elevul a asimilat cunostintele , profesorul nu mai poate identifica erorile sau dificultatile elevului, nu intervine si nu previne un posibil esec scolar generalizat.

Elevul care copiaza si scapa neprins are o probabilitate mai mare de a repeta conduita in viitor si o motivatie mai redusa de conformare la normele impuse de autoritati.

In concluzie, desi copiatul reprezinta o sursa de disfunctionalitati in clasa, el este prezent intr-o pondere din ce in ce mai mare intoxicand mediile scolare si universitare iar la baza eradicarii lui principalii actori pot fi profesorii, dar si elevii.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.