Ciurea Viorica, profesor, istorie, Şcoala Gimnazială”Anton Pann” Craiova, judeţul Dolj

Necesitatea însuşirii competenței digitale de către fiecare absolvent din spaţiul intracomunitar reprezintă una din cele opt competenţe cheie susţinute de Comisia Europeană. Integrarea instrumentelor TIC şi a noilor tehnologii în procesul de predare –învăţare – evaluare apare ca o direcţie importantă a politicilor educaţionale promovate de fiecare ţară, în condiţiile în care noua societate se prefigurează a fi informatizată în mai multe domenii. Modalitățile de integrare a noilor tehnologii la disciplina istorie sunt nelimitate și se pot concretiza prin inserarea în momentele lecției a unor surse istorice, informații, imagini, hărţi, fotografii, fișe de lucru utilizând calculatorul sau videoproiectorul care să susțină activitatea de învățare, parcurgerea unor sarcini de învățare individuale sau de grup utilizând internetul, implicarea elevilor în concursuri școlare ce presupun utilizarea avansată a competențelor digitale și realizarea unor teste interactive.

De exemplu, profesorul de istorie trebuie să predea la clasa a VI-a lecţia despre „Formarea şi expansiunea Imperiului Otoman”, iar conform programei trebuie să-i familiarizeze pe elevi cu mai multe noţiuni istorice precum: ”selgiucizi”, ”otomani”, ”sultan”, ”padişah”, ”paşalâc”, ”raia”, ”firmani”, etc.  În stilul tradiţional, profesorul venea la clasă şi le expunea elevilor “povestea” primului întemeietor al Imperiului Otoman Osman I, fiul viteazului Ertuğrul Gazi, conducător (bei) al tribului Kayı, o ramură a turcilor oghuzi, urmând ca elevii să noteze în caiete informaţiile istorice prezentate de profesor. Prin utilizarea noilor tehnologii informatice şi comunicaţionale în procesul de predare-învăţare, arhitectura didactică a lecţiei se schimbă, devenind mai atractivă atât pentru elevi cât şi pentru profesor. În noua variantă, profesorul va lucra cu elevii mult mai aproape fiindcă după o scurtă prezentare realizată în programul Microsoft Office Power Point “Imperiul Otoman”, elevii vor explora lumea otomană (Figura 1). Prezentarea respectivă conţine imagini, hărţi şi desene pe care profesorul le comentează la anumite momente. Profesorul foloseşte un scurt filmuleţ “Suleyman și apogeul Imperiului Otoman” despre impunătorul Suleyman Magnificul (Kanuni-Legiuitorul) (Figura 2).

Fig. 1. Microsoft Power Point  Imperiul Otoman

Fig.2 Captură Print screen scurt filmuleţ “Suleyman și apogeul Imperiului Otoman”, „Historia.ro„, http://adev.ro/n3ymcy, sursa youtube https://www.youtube.com/watch?v=jCpKQx5ZJY4

Prezentarea respectivă conţine imagini şi hărţi pe care profesorul le comentează la anumite momente, la care adaugă câteva imagini din filmul “Dirilis. Ertugrul” (Putere şi glorie)  accesate de pe youtube pentru a realiza o privire de ansamblu a lumii otomane (Figura 3). Informaţiile pot fi completate prin accesarea Wikipedia (Figura 4).

Fig.3 Captură Print screen “Dirilis. Ertugrul” (Putere şi glorie)

Fig.4 Captură Print screen Wikipedia, Soliman I Magnificul, https://ro.wikipedia.org/wiki/Soliman_I

Pentru a-i introduce şi mai mult în lumea otomană, profesorul indică elevilor accesarea cu ajutorul software-ului Google Earth şi navigarea tridimensională prin intermediul site-ului „Istanbul Virtual Tour with Google Earth”, pentru o vizualizare completă a arhitecturii turce: Sfânta Sofia din Istambul (Hagia Sofia), Palatul Topkapi ( Topkapı Saray (Figura 5).

Fig.5 Captură Print screen „Istanbul Virtual Tour with Google Earth”, sursa https://www.youtube.com/watch?v=8U8WMOj8Stg

Cu ajutorul tehnologiilor mobile learning o grupă de elevi, timp de o săptămână, se  informează cu privire la Soliman Magnificul, un serial care prezintă viaţa unuia dintre marii sultani otomani. După realizarea informării cu privire la adevărul istoric asupra vieţii şi activităţii lui Soliman Legiuitorul (Kanuni), elevii tehnoredactează cu ajutorul programului Microsoft Office Word un mic scenariu prin imaginarea câtorva posibile dialoguri cu participanţii la acest eveniment: Soliman, Roxelana, cunoscută sub numele turcesc de Hŭrrem Haseki Sultan şi marele vizir Ibrahim Paşa.

Elevii interpretează folosind jocul de rol interpretează sceneta (de maxim 5 minute), o înregistrează video-audio cu ajutorul unui telefon mobil şi o postează pe pagina web a clasei. Ceilaţi elevi din clasă audiază şi comentează sceneta din punct de vedere al scenariului şi al adevărului istoric.

Pentru evaluarea elevilor poate fi utilizată aplicaţia Wondershare Quiz-Creator care permite crearea de chestionare interactive bazate pe Flash pentru instruirea și evaluarea asistată de calculator şi publicarea chestionarelor rezultate pe web pentru a fi accesate online. Rezultatele testelor pot fi trimise automat prin e-mail la evaluator pentru centralizarea rezultatelor. Astfel persoanele evaluate nu trebuie neapărat să fie într-un anumit loc pentru a putea efectua testul. Testele realizate pot fi configurate atât pentru instruirea utilizatorului cât și pentru testarea acestuia. Aplicația permite deschiderea și crearea de noi chestionare dar şi utilizarea în cadrul testului a itemilor obiectivi, semiobiectivi şi subiectivi formulând 10 tipuri de întrebări diferite de tipul: True/False, Multiple Choice, Multiple Response, Fill in the Blank, Matching. Sequence, Word Bank, Click Map. Short Essay, Blank Page. În ceea ce privește crearea de noi chestionare acestea pot fi create în întregime cu aplicația Wondershare Quiz–Creator precum și prin importarea întrebărilor. Pot fi create întrebări în care utilizatorul trebuie să ordoneze răspunsurile. Întrebările sunt prezentate într-o interfață ușor de utilizat și intuitivă făcând astfel rezolvarea testului atrăgătoare și interesantă. Pentru fiecare întrebare pot fi adăugate facilități de sunet, imagine precum și editare de ecuații.

Utilizarea testelor realizate cu aplicaţia Wondershare Quiz-Creator are o serie de avantaje faţă de testarea obişnuită: obiectivitate şi standardizare maximă, înregistrare automată a rezultatelor, evaluare sistematică pe teme cu depistarea lacunelor elevilor şi economie de resurse în cazul numărului mare de cursanţi.

Introducerea noilor tehonologii în educaţie cu scopul de a ameliora rezultatele şcolare sau de a facilita activitatea cadrelor didactice are un impact pozitiv asupra nivelului economic şi a calităţii vieţii. Avantajele integrării noilor tehnologii şi a instrumentelor TIC în actul educaţional sunt multiple, deoarece acestea stimulează învăţarea activă, gândirea logică şi imaginaţia, permit crearea de parcursuri de învăţare diferenţiate centrate pe elev, creşterea motivaţiei elevilor pentru învăţare, dezvoltarea creativităţii, a colaborării şi comunicării în grup, învăţarea prin joc, permit interevaluarea şi asigură accesul facil la baze de date.

Însă integrarea noilor tehnologii şi a instrumentelor TIC în procesul instructiv-educativ poate avea și anumite limite care pornesc de la utilizarea la întâmplare a calculatorului în timpul lecţiei care poate duce la plictiseală, neparticiparea unor elevi la lecţie, accesul facil la informaţii care uneori se află la graniţa dintre legal şi ilegal, pierderea abilităţilor practice, de calcul sau de investigare a realităţii, negarea dialogului elev-profesor şi pot ajunge până apariţia sedentarismului.

Bibliografie

1. XXX, Ghid metodologic de implementare a TIC în curriculumul național. Instrument pentru facilitarea includerii în programele şcolare de competenţe cheie și detalierea modului de lucru, 2011, București, http://tic.ncit.pub.ro/Ghid%20general%20TIC_.pdf, accesat 7 aprilie 2017.
2. Băluțoiu, Valentin, Modalități de utilizare a calculatorului în predarea-învățarea istoriei în „Studii și articole de istorie,” LXXI, Societatea de Științe Istorice din România, București, Editura Publistar, 2006, 81-89.
3. Ciurea, Viorica, Utilizarea Tehnologiilor Informaţice şi Comunicaţionale la istorie, la Conferinţa Internaţională „Share knowledge and good practises regarding the use of IT/CODING”, în cadrul Proiectului Erasmus+ domeniul şcolar “Thinking….Coding”, nr. 2015-1-IT02-KA219-015506_5 1.12.2015-30.11.2017, organizator Liceul Teoretic „Tudor Arghezi” Craiova, 23 iunie 2016.
4. Idem, Integrarea componentei TIC la disciplina istorie, în „Comunicare şi predare creativă”,  coordonatori Mirea Ileana Dora, Grecu Daniela, Croitoru Lucia, revista on-line la nivel judeţean pentru toate ariile curriculare dedicate cadrelor didactice din învăţământul preuniversitar, anul I, nr.1, Craiova,  mai 2015, în cadrul Proiectului  Erasmus +KA1 „Dezvoltarea competenţelor creative de predare şi comunicare”, cu numărul de referinţă 2014-1-RO-01-KA 101-000267, p. 83-87.
5. Idem, Noile tehnologii folosite în cadrul orelor de istorie în volumul Conferința Națională de Învățământ Virtual 2016, Craiova, (Tehnologii Moderne în Educaţie şi Cercetare. Model & Methodologies, Technologies, Software Solutions), Editura Universităţii din Bucureşti, Bucureşti, 2016,  p. 162-168.
6. Dogaru-Ulieru, Valentin, și Istrate, Olimpiu, TIC-instrumente suport pentru activitatea didactică,   editat în cadrul Proiectului POSDRU87/13/S/62651 ”Formarea continuă  a profesorilor de  Istorie și Geografie în societatea cunoașterii”, Scrisul Românesc,  Fundația Editura, Craiova, 2011, p. 199-216.
7. Istrate, Olimpiu, 2010, Efecte şi rezultate ale utilizării TIC în educație. în: Vlada, Marin. (coordonator) Conferința Națională de Învățământ Virtual. Bucureşti, Editura Universității din Bucureşti
8. Milotinescu, Irina, Utilizarea TIC în procesul de predare-învățare-evaluare. Aplicații la disciplina istorie, în ” Magister”, nr. 15-16/ , aprilie-noiembrie 2012, Editura Arves, Craiova.
9. Noveanu, E., 2004, (coordonator) Impactul formativ al utilizării AeL în educație, Bucureşti:  TEHNE- Centrul pentru Inovare  în Educație,  online: www.tehne.ro / resurse/ TEHNE_Impact_formativ_AEL_2005.pdf, accesat 2017
10. Mirea, Tudor, Considerații privind integrarea tehnologiilor de informare și comunicare în predarea-învățarea istoriei, în ” Magister”, nr. 7, noiembrie 2008, Editura Arves, Craiova.
11. http://www.e-mentorat.ro/program-de-formare-tic2/ Elemente generale de instruire și evaluare asistată de calculator, Crearea unui chestionar cu ajutorul Wondershare Quiz-Creator. Programul de formare „Mentorat educațional al persoanelor cu dizabilități, pentru profesori” şi „Dezvoltarea de competențe și abilități TIC”, Proiectul  „e-Mentor: Dezvoltarea de competențe și abilități TIC și Mentorat educațional al persoanelor cu dizabilități, pentru profesori”, POSDRU/157/1.3/S/140877.
12. Vasilescu, Irina, Instrumente TIC pentru activitatea didactică, iTeach.ro. TEHNE- Centrul pentru Inovare în Educaţie, 2010, http://iteach.ro/pg/ps/view/658/, accesat 3 aprilie 2017.