Strategia Intel® Teach – o nouă viziune asupra educației

Prof. Tăbârcă Angelica-Ioana, Prof. Tăbârcă Nicolae-Radu – Liceul „IonHeliade Rădulescu” Târgoviște

Abstract

Pentru a face față provocărilor lumii contemporane, se conturează mai multe direcții de restructurare a realității educaționale. Educatorul modern este cel care trebuie să știe să-și adapteze continuu stilul de predare și să abordeze strategii noi, astfel încât finalitatea actului didactic să-i permită atingerea obiectivelor propuse. În acest sens, Intel Teach reprezintă acel demers educativ modern, care-i poate asigura cadrul necesar inovării, dar, totodată, poate fundamenta și temelia noului sistem de educație românesc, mai flexibil și mai eficient.

1. Strategia didactică Intel® Teach

 Strategia este definită ca un mod de combinare și de organizare cronologică a ansamblului de metode  și mijloace alese pentru a atinge anumite obiective.

Strategia didactică este un termen unificator, integrator, care reunește sarcinile de învățare cu situațiile de învățare, reprezentând un sistem complex și coerent de mijloace, metode, materiale și alte resurse educaționale care vizează atingerea unor obiective. Ea este necesară în orice act pedagogic, ocupând un loc central în cadrul activității didactice, deoarece proiectarea și organizarea lecției se realizează în funcție de decizia strategică a profesorului. Ea este concepută ca un  scenariu didactic complex, în care sunt implicați actorii predării – învățării – evaluării, condițiile realizării, obiectivele   și metodele vizate.

Strategia didactică are urmatoarele caracteristici:

– implică pe cel care învață în situații specifice de învățare;

– raționalizează și adaptează conținutul instruirii la particularitățile psihoindividuale;

– creează premise pentru manifestarea optimă a interacțiunilor dintre celelalte componente ale procesului de instruire ;

– presupune combinarea contextuală, originală, unică, uneori, a elementelor procesului instructiv-educativ.

Construirea unei strategii adecvate intereselor elevilor și nivelului lor de pregătire, reprezintă din acest punct de vedere o provocare continuă și un efort permanent de creativitate didactică din partea profesorului.

Dintre strategiile didactice mai importante, menționăm:

strategii inductive, al caror demers didactic este de la particular la general;

strategii deductive, ce urmează calea raţionamentului invers faţă de cele inductive, pornind de la general la particular, de la legi sau principii, la concretizarea lor în exemple;

– strategii analogice, în cadrul cărora predarea şi învăţarea se desfăşoară cu ajutorul modelelor;

strategii transductive cum sunt explicaţiile prin metafore;

strategii mixte: inductiv-deductive şi deductiv-inductive;

strategii algoritmice: explicativ-demonstrative, intuitive, expozitive, imitative, programate şi algoritmice propriu-zise;

strategii euristice de elaborare a cunoştinţelor prin efort propriu de gândire, folosind problematizarea, descoperirea, modelarea, formularea de ipoteze, dialogul euristic, experimentul de investigare, asaltul de idei, având ca efect stimularea creativităţii.

De cele mai multe ori specialiştii din învăţământ folosesc strategiile mixte, îmbinând armonios elementele de dirijare şi independenţă, cu accent pe predare – învăţare semidirijată.

Programul Intel® Teach permite dezvoltarea unor strategii didactice folosind metoda proiectului, care asigură eficient instruirea centrată pe elev, în contextul găsirii răspunsului la întrebarea esențială “ Cum poate fi utilizată cel mai eficient tehnologia pentru a susține și pentru a evalua achizițiile elevilor ?

Astfel, strategia propusă prefigurează traseul metodic cel mai potrivit, cel mai logic și mai eficient pentru abordarea unei situații concrete de predare – învățare – evaluare. Totodată, ajută profesorul să utilizeze puterea tehnologiei informației pentru a stimula imaginația elevilor și pentru a le facilita transferul achizițiilor învățării în viața de fiecare zi.

Proiectarea strategică în cadrul programului Intel Teach, permite cu ușurință prevenirea erorilor, riscurilor și a evenimentelor nedorite, deoarece profesorul este partener al elevului, cât și facilitator al învățării.

2. Strategii de instruire eficiente în activitățile la clasă

 În urmă cu 30 de ani, Marshall Mc Luhan spunea că: “ Dacă nu adaptăm sistemul de învățământ la nevoile și la valorile tinerilor, nu ne rămâne decât să asistăm la creșterea numărului celor care renunță la școală și la amplificarea haosului ”. Ceea ce spunea atunci, este valabil astăzi și va fi valabil și mâine dacă nu se face acel minuscul pas necesar adaptării învățământului la noile tehnologii. Învățarea prin proiecte poate fi acel pas. În prezent, aproximativ  2 milioane de tineri din întreaga lume comunică între ei, iar liantul acestei comunicări îl constituie proiectele puse în slujba învățării.

Eficiența strategiilor de instruire pe care le dezvoltăm în activitățile la clasă este direct reflectată în proiectele elevilor. Învățarea facilitată prin metoda proiectului implică elevii în investigarea unor probleme captivante. Aceasta este deseori interdisciplinară și multidisciplinară, iar, uneori, tinde să devină transdisciplinară. Proiectele angajează elevii în roluri active în care aceștia rezolvă probleme, iau decizii, investighează și se documentează; tehnologia informației și internetul fiind mijloacele cele mai folosite pentru dezvoltarea proiectelor.

Acest tip de învățare dezvoltă cunoștințe, abilități și atitudini într-o arie tematică, prin sarcini de lucru extinse care promovează investigația, demonstrații autentice ale produselor învățării și performanțele elevilor. Predarea – învățarea – evaluarea prin metoda proiectului este condusă de întrebări importante care fac legătura dintre obiectivele operaționale și gândirea de nivel superior a elevilor, cu contexte de viață reală.

Proiectarea didactică se realizează la nivelul unei unități de învățare, aceasta incluzând strategii instrucționale variate, care îi implică pe elevi, indiferent de stilul lor de învățare. Planul unității de învățare este instrumentul central al proiectării didactice în cadrul metodei Intel®Teach, fiind un centralizator al elementelor ce permit implementarea strategiilor de instruire în activitățile la clasă.

 2.1. Metode didactice

 Un element de bază al strategiei didactice îl constituie metoda didactică, care se definește ca acea cale prin care elevii ajung la dobândirea de cunoștințe, deprinderi, la dezvoltarea capacităților intelectuale și la valorificarea aptitudinilor specifice. Metoda este un plan de acțiune, o succesiune de operații realizate în vederea atingerii unui scop; ea este un instrument de lucru în activitatea de cunoaștere și de formare a abilităților. Scopul profesorului care predă folosind metoda Intel® Teach este complex: acesta urmărește formarea și dezvoltarea la elevii săi a competențelor specifice disciplinei, a competențelor specifice secolului XXI, cât și a celor de gîndire de nivel superior.

Metoda reprezintă de fapt un anumit mod de a proceda care tinde să plaseze elevul într-o situație de învățare, mai mult sau mai puțin dirijată, mergându-se până la una similară aceleia de cercetare științifică, de urmărire și descoperire a adevărului și de raportare a lui la aspectele practice ale vieții. În acest sens privită, metoda poate deveni o „cale de descoperire a lucrurilor descoperite”.

În cadrul procesului de predare – învățare – evaluare se pot utiliza metode care sunt expresia celor mai noi inovații pedagogice și care pun accent pe dezvoltarea personalității elevului:

–       rețeaua de discuții și dezbaterea;

–       brainstorming-ul ( asaltul de idei);

–       brainwritingul ( tehnica 6/3/5 );

–       reuniunea Phillips 66;

–       tehnica focus grup;

–       experimentul;

–       jocul de rol;

–       mozaicul;

–       observarea sistematică și independentă;

–       predarea – învățarea reciprocă;

–       problematizarea și învățarea prin descoperire;

–       simularea;

–       studiul de caz;

–       metoda pălăriilor gânditoare;

–       metoda K-W-L ( știu – vreau să știu – am învățat );

–       digrama Venn;

–       cubul;

–       investigația;

–       hărțile conceptuale;

–       proiectul;

–       turul galeriei;

–       tehnica acvariului;

–       controversa creativă ș.a.

Toate aceste metode, bine folosite și integrate în activitățile la clasă, pot stimula creativitatea și interesul elevilor pentru realizarea unor proiecte eficiente, aceștia asumându-și roluri din viața reală și îndeplinind sarcini pline de semnificație.

 2.2. Resurse educaționale de documentare, comunicare, colaborare și cooperare

 Principala resursă de documentare, comunicare și colaborare pentru elevii de liceu este Internetul, care, dincolo de definiția tehnică, permite mai mult ca niciodată posibilități nebănuite în găsirea, evaluarea și interpretarea informațiilor relevante, toate acestea reprezentând abilități esențiale pentru succesul în școală și în viața reală. Noile tehnologii oferă medii de colaborare în care persoanele interacționeaza cu alți utilizatori și contribuie la conținutul web.

Există suficiente instrumente online care pot fi utilizate de către profesori pentru a sprijini comunicarea, pentru a încuraja colaborarea dintre elevi și pentru a organiza resursele de pe Internet. De la e-mail, chat, mesaje instant, la bloguri, wiki sau documente în colaborare, toate aceste tehnologii permit elevilor să comunice prin Internet, să colaboreze la proiecte prin schimb de idei și prin oferirea de răspunsuri cu privire la activitatea colegilor din echipă aflați online.

  • Cum poate fi utilizat Internetul pentru a sprijini procesul de predare și de învățare ?
  • Cum vor demonstra elevii ce au învățat?
  • Care sunt instrumentele pe care le vor utiliza pentru a-și demonstra învațarea?
  • Cum se poate asigura o utilizare reponsabilă și corespunzătoare a Internetului ?

Sunt doar câteva din întrebările la care se poate reflecta, acestea putând constitui puncte de plecare în stabilirea strategiilor de instruire eficiente în activitățile la clasă.

Prin utilizarea site-urilor web de colaborare: blog sau wiki,  elevii pot lucra împreună la documente, fișe de lucru și prezentări pe care le creează online. De asemenea, pot încărca fișiere create anterior, în mod offline, de pe calculatoarele lor personale. Fiecare resursă online are diverse capacități, cum ar fi capacitatea de a:

– accesa fișiere de pe un calculator conectat la Internet;

– invita alte persoane pentru a vedea sau edita documente;

– permite diverșilor autori să editeze și să vizualizeze un document în același timp;

– compara două versiuni ale aceluiași document;

– identifica contribuțiile autorilor în diverse versiuni ale documentului;

– monitoriza versiunile anterioare ale unui document;

– publica pe o pagină web, într-un wiki sau într-un blog conținutul;

– introduce comentarii fără a modifica textul documentului;

– crea documente tehnoredactate compatibile cu Microsoft Office, fișe de lucru și prezentări sau editări ale documentelor existente;

– administra proiectele prin organizarea activității, stabilirea priorităților și

monitorizarea progresului membrilor echipei;

– notifica celelalte persoane în momentul în care conținutul se modifică.

Din oferta de spații wiki, gratuite și în același timp corespunzătoare domeniului educațional, recomandăm domeniul oferit la adresa http://www.wikispaces.com/site/for/teachers100K,  prin proiectul “100,000 Wikis in the Classroom”.

În privința spațiilor oferite gratuit pentru dezvoltarea în scop didactic a unui blog, recomandăm spațiul generos oferit de http://wordpress.com/, mai ales că permite editarea și în limba română.

3. Concluzii

  Strategia didactică implementată prin programul Intel® Teach permite învățarea prin cooperare, care este cel mai înalt nivel de colaborare. A colabora nu înseamnă decât a participa alături de alții la realizarea unei sarcini, pe când a coopera înseamnă a conlucra sistematic cu alții.

Programul Intel® Teach oferă elevilor posibilitatea de a demonstra ce știu, dar, mai ales, ceea ce știu să facă și, mai mult, ceea ce vor să facă, adică să-și pună în valoare anumite capacitați. Realitatea practicii noastre profesionale ne învață că metoda Intel® Teach nu se poate aplica nici permanent, nici pretutindeni, dar utilizarea acesteia dă frumusețe și viață învățării, fiind atât posibilă, cât, mai ales, necesară.

4. Bibliografia

Cursul Intel® Teach – Instruirea în societatea cunoașterii

http://educate.intel.com/ro/ProjectDesign

http://educate.intel.com/ro/AssessingProjects

http://transdisciplinar.pmu.ro

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.