– Nițoi-Spătaru Andreea Mădălina, informatician, Liceul Tehnologic ”Goga Ionescu” – Titu
– Briceag Emilia, informatician, Colegiul Național ”Ienăchiță Văcărescu” -Târgoviște

 Managementul strategic este modul de a administra organizațiile într-o filozofie a modificării pe o durată mai mare de timp, ținând cont de resursele pe care le are acum și pe viitor pentru a obține performanțe, prin eficientizare și eficiență, ce preocupă sistematic o categorie de actori ce pot determina viitorul organizației.

 Managementul strategic înseamnă: a ști să învingi; a ști că un sistem concurențial deschis nu este suficient să fii rezistent pentru a izbuti; nu trebuie sa te mulțumești că semeni  cu ceilalți, pentru a distinge trebuie să fii tot timpul cu un pas înainte, dezvoltând capacități care să ajute la lansarea produselor înaintea lor, servicii, noi piețe, să faci o schimbare în domeniu. Pentru acestea, implicarea pedagogică este foarte importantă pentru că trebuie să ne anime, preluând  „clienții” așa cum sunt și ajutându-i să își atingă nivelul planificat.

 Toate intențiile operaționale trebuie create având ca idee că reforma în educație nu există dacă nu se vor produce modificări  la nivelul relațiilor educaționale dintre profesor și elevi. Îmbunătățirile proiectate trebuie să aibă efect mai devereme sau mai târziu, direct și indirect asupra proceselor de învățare de la nivelul elevilor și asupra performanțelor și rezultatelor școlare.

 Sunt o serie de factori care evidențiază necesitatea gândirii strategice:

• evoluția societății informaționale și a tehnologiilor de informare;
• globalizarea culturală, educațională, si economică;
• cerința urgentă de a reorganiza sistemul public de educație pentru a face față societății care este în continuă schimbare.

   Toate acestea fac să se urgenteze cu dezvoltarea capacităților strategice de la nivelul sistemului școlar și al fiecărei unități de învățământ, în individual.

   Prioritățile și direcțiile strategice de dezvoltare a învățământului sunt următoarele:

•  efectuarea dreptății în educație;
•  garantarea unei educații de bază pentru toți cei implicați; pregătirea capacităților importante;
• sstabilirea documentului educațional pe informațiile necesare pentru îndeplinirea cerințelor de

evoluție atât individuală cât și profesională, în vederea unei evoluții de durată și a garantării unei unități economice și sociale;

•  prezentarea sistemului educațional și de formare profesională către comunitate, către mediul economic, cultural și social;
•  asigurarea complementarității educației formale, nonformale și informale, învățarea permanentă ca dimensiune majoră a politicii educaționale;
•  creșterea calității proceselor de predare-învățare, precum și a serviciilor educaționale.

 În regiunea Sud Muntenia au fost cuprinse în programul Phare 2001 și Phare 2004-2006   62 de școli, din care în județul Dâmbovița, 14 școli.

 Prioritățile programului de modernizre a ÎPT asisat de programul multianual Phare ÎPT au fostt:

•  Revizuirea finalităților ÎPT în concordanță cu politicile adoptate de UE prin Programul de lucru „Educație și formare profesională 2010” (Barcelona, Copenhaga 2002, Maastricht 2004);
•  Dezvoltarea calificărilor profesionale pe baza principiilor politicilor UE privind transparența calificărilor, corelarea cu Cadrul European al calificărlor;
•  Adoptarea metodologiei privind transferul și acumularea de credite în ÎPT având în vedere învățarea pe parcursul întregii vieți;
•  Asigurarea calității în ÎPT;
•  Analiza, evaluarea, prognoza și dezvoltarea resurselor specifice ÎPT, pe termen scurt, mediu și lung.

  În perioada 2011-2018, în cadrul programului operational sectorial pentru dezvolatarea Resurselor Umane (POS DRU), România, ca țară membră a Uniunii Europene, a primi pentru dezvolatarea resurselor umane importante fonduri europene accesibile pentru proiecte, care au avut două direcții principale de acțiune, educația și formarea profesională și piața muncii.

 Pentru domeniul Resurse Umane, România a elaborat documentul programatic Programul Operațional Sectorial pentru Dezvoltarea Resurselor Umane (POS DRU) prin care se stabilește strategia de dezvoltare a resurselor umane și implicit prioritățile identificate în acest domeniu.

 POS DRU a avut ca obiect general dezvoltarea capitalului uman și creșterea competitivității pe piața muncii, prin promovarea egalității de șanse pentru învățarea pe tot parcursul vieții și dezvolatarea unei piețe a muncii moderne, flexibile și inclusive.

 POS DRU a avut următoarele obiectivele specifice:

•  promovarea educației, formării inițiale și continue de calitate, inclusive pentru învățământul universitar și de cercetare;
•  avansarea culturii și remedierea valorii și randamentul activității;
•  facilitatea inserției pe piața muncii a tinerilor și șomerilor pe termen lung;
•  dezvoltarea unei piețe a muncii moderne, flexibile și inclusive;
•  promovarea inserției pe piața muncii a persoanelor inactive din zonele rurale;
•  îmbunățățirea serviciilor publice de ocupare;
•  facilitate accesului la educație și piața muncii a grupurilor vulnerabile.

 În perioada 2011-2018, POS DRU a avut următoarele axe prioritare relevante pentru dezvolatarea educației și formării profesionale continue:

 Axa Prioritară 1. Educația și formarea profesională în sprijunul creșterii economice și dezvoltării societății bazate pe cunoaștere

1. Accesul la educația initială și la formarea profesională de calitate;
2. Învățământ superior de calitate;
3. Dezvoltarea resurselor umane din educație și formare;
4. Asigurarea calității în formarea profesională continua (FPC);
5. Educația superioară în sprijinirea sectorului de cercetare.

Axa Prioritară 2. Corelarea învățării pe tot parcursul vieții cu piața muncii

1. Tranziția de la școală în viața activă;
2. Prevenirea și combaterea părăsirii timpurii a școlii;

  Asigurarea calității în învățământul gimnazial, liceal, tehnic și profesional, poate fi considerată ca și un proces de evaluare, din diferite perspective și pe mai multe niveluri instituționale, a felului în care o instituție de învățământ funcționează și a manierei în care aceasta răspunde nevoilor de fomare profesională și cercetare științifică ale clienților săi.    

  Pentru ca o instituție să poată să funcționeze și să fie condusă cu succes este necesar ca aceasta să fie îndrumată și verificată într-un mod transparent și sistematic. Succesul poate rezulta din implementarea și menținerea unui sistem de management care este proiectat pentru îmbunătățirea continuă a performanței luând în considerare necesitățile tuturor părților interesate.

  Analiza modului în care organizațiile își evaluează performanțele proprii, ne conduc la idea că nu există o procedură ideală, metodele și tehnicile utilizate fiind expresia acțiunii unor factori, aceștia fiind: cultura organizatională, modul de abordare a evaluării, mărimea organizației și domeniul de activitate, orientările strategice ale organizației.

  Asigurarea calității în educație se realizează print-un ansamblu de acțiuni de dezvoltare a capacității instituționale de elaborare, planificare și implentare a unor programe de studiu, prin care se formează încrederea beneficiarilor că organizația furnizoare de educație satisfice standardele de calitate.

  Calitatea în educație este asigurată prin următoarele procese: planificarea și obținerea efectivă a rezultatelor așteptate ale învățării, evaluarea internă și/sau autoevaluarea rezultatelor, evaluarea externă a rezultatelor, îmbunătățirea continua a rezultatelor în educație.

BIBLIOGRAFIE

• Bogdan Băcanu, Management strategic, Ed Teora, 1999;

• Nicolescu O  Sisteme metode și tehnici manageriale ale organizației, Ed. Economică, București, 2000;

• PRAI Sud Muntenia 2016-2020;

• PLAI Dâmbovița 2016-2020;

• PAS Dâmbovița 2014-2020;