Lichenii-bioindicatori ai poluării aerului

Ciocodeică David –Florin; Clasa a XI-a A
Profesori coordonatori : Barbu Ionela Silvia; Ciobanu Nicoleta
Liceul Tehnologic  „Nicolae Ciorănescu” Târgovişte, Dâmboviţa

ARGUMENT

Sunt locuitor al Comunei Vulcana-Băi şi mă mândresc cu acest lucru, mai ales că, studiind cadrul natural cu diferite alte ocazii, am înţeles potenţialul deosebit al depresiunii în care se află şi doresc să împărtăşesc câteva dintre punctele tari ale localităţii mele natale.

Frumuseţea peisajului şi iubirea faţă de natură m-au împins să realizez această temă pentru a putea împărtăşi şi altor persoane ceea ce ne face mândri  locuitori ai acestor locuri.

Poluarea este una din provocările grave cu care se confruntă omenirea în ultimele decenii. Neavând graniţe, poluarea ne afectează mai mult sau mai puţin pe fiecare din noi. Viziunea actuală arată că  poluarea nu va putea fi eradicată , dar poate fi ţinută sub control şi diminuată .

OBIECTIVE

Obiectiv 1 : Aplicarea cunoştintelor ştiinţifice acumulate la orele de biologie în situaţiile întâlnite pe teren; Aplicarea metodelor de prelevare a probelor pe teren şi  de determinare în laborator a unor parametrii necesari în interpretarea ulterioară a rezultatelor.

Obiectiv 2 :  Formarea unor abilităţi de cercetare cu atenţie a speciilor de licheni prezente pe scoarţa unor arbori;

Obiectiv 3 : Interpretarea rezultatelor studiului în vederea atingerii scopului stabilit;

Obiectiv 4 : Identificarea surselor de poluare care influenţează distribuţia speciilor de licheni pe scoarta arborilor.

RECOLTAREA PROBELOR BIOLOGICE

Materialul biologic  a constat din probe de licheni recoltate din trei zone distincte (Vulcana se Sus, Gorgota şi municipiul Târgovişte).Speciile de licheni luate în discuţie au fost XANTHORIA PARIETINA şi PARMELIA FURFURACEA.

Talurile speciilor lichenice menţionate au fost colectate împreună cu substratul pe care s-au dezvoltat. Eşantioanele colectate pe teren au fost transportate în laboratorul de biologie şi identificate taxonomic, fiind supuse mai multor operaţii care au avut ca scop conservarea acestora: presarea, ambalarea în pliculeţe noi.

Pentru obţinerea unor probe biologice optimale au fost utilizate ustensile adecvate fiecărei specii de licheni  dar şi de substrat ( în cazul nostru cuţit) şi respectate cu stricteţe toate regulile de recoltare, ambalare şi transport, după cum urmează:

  • fiecare specie de lichen a fost recoltată separat;
  • au fost făcute fotografii în zonele studiate;
  • eşantioanele de taluri lichenice s-au desprins în întregime, deoarece unele specii nu pot fi determinate în cazul în care se deteriorează capetele lobilor sau marginea talului;
  • fiecare eşantion lichenic a fost detaşat împreună cu o porţiune din substrat, acesta fiind un criteriu de identificare a taxonilor

Fiecare probă biologică a fost preambalată la locul de recoltare, separat într-un plic numerotat, confecţionat în acest scop. În plic s-a introdus şi o etichetă pe care s-a notat localitatea unde s-a făcut recoltarea. Astfel ambalate, probele lichenice au fost transportate în laboratorul de biologie, luând toate măsurile pentru a le feri de deteriorare.

Identificarea taxonilor lichenici s-a realizat prin utilizarea procedeelor clasice promovate de literatura de specialitate.În acest scop am consultat lucrări de specialitate (determinatoare, albume), utilizate în mod curent  de comunitatea mondială a lichenologilor.

În urma determinărilor realizate s-a ajuns la concluzia că speciile luate în discuţie au următoarea încadrare sistematică:

-Parmelia furfuracea (Fam.Parmeliaceae); Lichen corticol,frunzos, întâlnit pe substrat lemnos în pădurile de fag şi stejar.

Suprafaţa superioară a lobilor este sur-verzuie încreţită, cu numeroase soredii albe.Suprafaţa inferioară este de culoare  neagră

-Xanthoria parietina (Fam.Teloschistaceae), lichen cu tal foliaceu, galben portocaliu, cu marginile ridicate, frecvent întâlnit pe scoarţa copacilor.

ETAPELE CERCETĂRII

FIŞA TEHNICĂ 1– planificarea traseelor

Traseul stabilit :A. Centru oraşului Târgovişte (Parcul Mitropoliei);

  1. Bulevardul Regele Carol ;
  2. Localitatea GORGOTA; D. Localitatea VULCANA DE SUS.

Am considerat aceste zone ca fiind o alegere bună pentru studiul efectuat de noi deoarece sunt diferite , cel puţin teoretic, în ceea ce priveste gradul poluarii atmosferice .                     

 FIŞA TEHNICĂ 2

 Fiecare zonă de studiu aleasă a fost repartizată pentru câte doua determinari in lunile septembrie si octombrie. Cei doi membri ai echipei şi-au împărţit sarcinile căutând licheni pentru probe de laborator, făcând fotografii pentru stabilirea gradului de poluare atmosferică şi au căutat zonele populate cu licheni.

Pentru a avea o imagine cat mai clara asupra poluarii, am decis sa determinam cantitatea de pulberi sedimentabile de la nivelul fiecarei probe luate spre analiza .

Am folosit o metodă gravimetrică de analiză, parcurgând următorii paşi:

*Am efectuat recoltarea probelor ţinând cont de cele expuse mai sus;

*Am transportat probele în plicuri/punguţe speciale  până la laborator;

*Am îndepărtat resturile de plante şi părţile moarte ;

*Am cântărit fiecare probă în parte, ţinând cont să aibă forma unui pătrat cu latura de 5 cm;

*Am curăţat cu ajutorul unei pensule praful şi le-am cântărit din nou;

*Am înscris în tabele rezultatele cântăririlor şi am utilizat formula de calcul necesară.

 FIŞA TEHNICĂ 3

Locaţia

de recoltare

Proba G1[g] G2[g] Gpraf
XANTHORIA PARIETINA

Vulcana de Sus

PARMELIA FURFURACEA

Septembrie

Octombrie  

1,3822

1,7208

1,3642

1,7057

0,0180

0,0151

Septembrie

Octombrie  

1,3841

1,7415

1,3701

1,7307

0,0140

0,0108

XANTHORIA PARIETINA

Gorgota

PARMELIA FURFURACEA

Septembrie

Octombrie  

1,3626

1,2560

1,2915

1,2195

0,0711

O,0365

Septembrie

Octombrie  

1,5128

1,1758

1,4615

1,1185

0,0513

0,0573

  Gpraf
VULCANA DE SUS
XANTHORIA PARIETINA / SEPTEMBRIE 0.018
XANTHORIA PARIETINA / OCTOMBRIE 0.0151
PARMELIA FURFURACEA / SEPTEMBRIE 0.014
PARMELIA FURFURACEA / OCTOMBRIE 0.0108
 

Formula de calcul:

 G1-greutatea probei cu praf;

G2-greutatea probei fără praf;

 Gpraf=G1-G2;

 

  Gpraf
GORGOTA
XANTHORIA PARIETINA / SEPTEMBRIE 0.0711
XANTHORIA PARIETINA / OCTOMBRIE 0.0365
PARMELIA FURFURACEA / SEPTEMBRIE 0.0513
PARMELIA FURFURACEA / OCTOMBRIE 0.0573

 O modalitate simplă de apreciere a gradului de poluare a mediului în special cu SO2 (provenit din arderea combustibililor, traficul auto, industria metalurgică), este înregistrarea numărului de specii de licheni foliacei din teritoriul investigat.

  • Lichenii foliacei sunt în general mai sensibili la poluare. I-am intâlnit în zonele din localităţile Vulcana de Sus şi Gorgota cu o frecvenţă m
  • Exemple de licheni existenţi : XANTHORIA PARIETINA şi PARMELIA FURFURACEA.
  • Aceleaşi specii de licheni apar şi în zonele centrale, dar cu frecvenţă mult mai redusă şi în special la baza arborilor.

 FIŞA TEHNICĂ 4

Locaţia

de recoltare

Proba G1[g] G2[g] Gapa
XANTHORIA PARIETINA

Vulcana de Sus

PARMELIA FURFURACEA

Septembrie

Octombrie  

1,3642

1,7057

1,3731

1,7211

0,0089

0,0154

Septembrie

Octombrie  

1,3701

1,7307

1,3772

1,7405

0,0071

0,0098

XANTHORIA PARIETINA

Gorgota

PARMELIA FURFURACEA

Septembrie

Octombrie  

1,2915

1,2195

1,2961

1,2280

0,0046

0,0085

Septembrie

Octombrie  

1,4615

1,1185

1,4677

1,1114

0,0062

0,0071

  Gapa
VULCANA DE SUS
XANTHORIA PARIETINA / SEPTEMBRIE 0.0089
XANTHORIA PARIETINA / OCTOMBRIE 0.0071
PARMELIA FURFURACEA / SEPTEMBRIE 0.105
PARMELIA FURFURACEA / OCTOMBRIE 0.0098

 Formula de calcul:

G1-greutatea probei proaspete curatate;

     G2-greutatea probei uscate;

     Gapa=G1-G2;

  Gapa
GORGOTA
XANTHORIA PARIETINA / SEPTEMBRIE 0.0046
XANTHORIA PARIETINA / OCTOMBRIE 0.0085
PARMELIA FURFURACEA / SEPTEMBRIE 0.0062
PARMELIA FURFURACEA / OCTOMBRIE 0.0071

 

Pentru a realiza anumite corelaţii am decis să determinăm şi cantitatea de apă din probele recoltate , drept care am uscat în etuvă la 105 grade celsius, probele până la o masă constantă  dupa care am răcit probele în exicator şi le-am recântărit .

Etapa de laborator odată încheiată a fost urmată de procesarea datelor , efectuarea calculelor , înscrierea datelor în grafice şi interpretarea acestora .

 REZULTATELE CERCETĂRII

  • A este zona unde poluarea este maximă , SO2 este extrem de activ, niciun lichen nu supravieţuieş
  • B – sunt zone cu poluare medie cu apariţia unor licheni foliacei .
  • C,D – sunt zone cu poluare slabă sau foarte slabă unde bogăţia în licheni devine semnificativă; trunchiurile sunt acoperite din belşug de licheni foliacei şi roditori.
  • Urmare a determinării cantitaţilor de praf s-a observat ca în zona urbană, în municipiul Târgovişte, valorile sunt mai mari in comparaţie cu zonele rurale din Vulcana de Sus şi Gorgota, aceasta datorându-se atât surselor de poluare cât si acoperirii cu vegetaţie a zonei, ceea ce face ca influenţa factorilor ecologici sa fie importantă de luat în seamă.

 BIBLIOGRAFIE

  1. Busuioc G, Stihi C, The analys of Some Species Leaves Growing in polluted environmental Condition, Acta Physiologiae Plantarum, vol 3, supplement
  2. Moruzi 1971 , Lichenii – Determinator de plante inferioare, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti
  3. Păun C-Clima judeţului Dâmboviţa, Edit Oraj, Târgovişte 2001
  4. Petrescu 2011 – Petrescu Ionela, Lichenii –lucrare de specialitate, Craiova.
  5. Vele 2011 – Vele Viorela Maria, Lichenii şi importanţa lor, Editura Casa Corpului Didactic Baia Mare
  6. Zamfirache Maria, Toma C-tin, Simbioza în lumea vie, Ed, Univ.”A.I.Cuza”, Iaşi 2000
  7. ***- Atlas botanic, Ed.Didactică şi Pedagogică Bucureşti, 2007.
  8. 8.www.lichenibioindicatori.ro
  9. 9.www.wikipedia.ro

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.