Proiect multinaţional LET’S DO IT, WORD!

Prof. Barbu Ionela-Silvia, Liceul Tehnologic “Nicolae Ciorănescu”din  Târgovişte, judeţul Dâmboviţa

 Date despre proiect şi rezultatele obţinute

Comunitatea Let’s Do It, World! a pornit de la inițiativa Estoniei, țara care a lansat, în 2008 conceptul de curățenie în toată țara, într-o singură zi. După Estonia, și alte peste 100 de țări au preluat ideea, iar acțiunea s-a transformat într-o adevărată mișcare socială. Peste 3 000 000 de participanți au luat parte la proiect în întreaga lume până în prezent, iar în România, prin Let’s Do It, Romania!, au fost implicaţi voluntari, ONG-uri, autorităţi, companii şi mass-media în vederea curăţării întregii ţări de deşeuri. Ca şi coordonator judeţean în Dâmboviţa, am stabilit încă de la început o serie de obiective.

Cele mai importante etape ale proiectului au fost: formarea echipei judeţene, atragerea partenerilor strategici, realizarea hărţii deşeurilor, acţiuni pilot de curăţenie, Ziua de Curăţenie Naţională, Follow-up şi evaluare, lobby privind situaţia deşeurilor din România

În ceea ce priveşte partenerii strategici pentru acest proiect, aceştia au fost de 4 tipuri: autorităţi, organizaţii non-guvernamentale, companii de specialitate (transport şi procesare deşeuri), instituţii de stat şi particulare.

În ceea ce priveşte autorităţile, acestea au fost contactate atât la nivel naţional cât şi judeţean instituţiile aferente.

  • Ministerul Mediului şi al Pădurilor prin Agenţia pentru protecţia mediului, Garda de mediu, Direcţia Silvică etc
  • Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sporturilor prin instituţiile de învaţământ
  • Ministerul Culturii şi Patrimoniului Naţional
  • Ministerul Apărării Naţionale
  • Ministerul Agriculturii
  • Ministerul Administraţiei şi Internelor
  • Societatea Naţională CFR Călători S.A.
  •  Biserica Română
  • ONG-uri de mediu
  • ONG-uri care activau în social şi educaţie

Acţiunea de formare a echipei de bază precum şi campania pentru recrutarea voluntarilor a demarat pe internet, odată cu publicarea formularelor de înregistrare. Prin comunicate de presă, prin reţelele sociale (twitter, facebook, bloguri), cât şi alte canale online (grupuri de discuţii, portaluri, website-uri) ce au fost exploatate la maximum a fost popularizat proiectul.

Presa locală a preluat mesajele şi au reprezentat principala modalitate de propagare a mesajului.

Identificarea şi recrutarea voluntarilor : voluntarii au început online înscrierea pentru cartare, fiind contactaţi de coordonatorul judeţean care a format mai apoi o echipă de cartare care cuprindea inclusiv responsabilii cu organizarea. Am reuşit cea mai corectă si rapidă cartare în judeţul Dâmboviţa, drept care am câstigat un premiu constând în şepci şi tricouri pentru voluntarii târgovişteni.

În ceea ce priveşte numărul voluntarilor pentru curăţenie, estimarea noastră a fost în medie de 250.000 participanţi pe ţară în fiecare din cei trei ani, iar în judeţul Dâmboviţa media a fost de 8500 voluntari, clasându-ne în fiecare an în topul primelor 10 judeţe.

Realizarea hărţii deşeurilor: Aceasta a fost unul dintre cele mai discutate subiecte în primele luni de organizare. Harta deşeurilor, sau harta de lucru aşa cum am numit-o intern, a fost foarte mult dezbătută în cadrul echipei organizatorice. Existau multe necunoscute (programul în care să o realizăm, modul cel mai uşor de a introduce informaţiile pe ea [coordonate GPS, descriere, poză], dar şi modalitatea prin care ulterior informaţiile să poată fi prelucrate cel mai uşor.

Spre deosebire de Estonia, care a avut întregul proces de cartare tehnologizat (aplicaţii mobile), în România nu acestea au stau la baza cartării. Telefoanele mobile cu GPS nu sunt atât de larg utilizate în ţara noastră, motiv pentru care am considerat necesară realizarea unui formular de centralizare a tuturor mormanelor identificate. Cartarea s-a realizat pe baza traseelor de cartare.

Traseu de cartare

Harta deşeurilor

Utilitatea hărţii deşeurilor a fost dublă: pe de o parte, pe baza acestei hărţi, situaţia deşeurilor depozitate necorespunzător în România a fost adusă pe agenda publică ia pe de altă parte, această hartă a fost un instrument util organizatorilor judeţeni. Astfel, pe baza hărţii deşeurilor, organizatorii au putut evalua situaţia în judeţ, au putut identifica un necesar de voluntari (fie el şi aproximativ) pentru fiecare zonă în parte, un necesar de transport şi au putut face şi repartizarea voluntarilor disponibili în ziua de curăţenie.

Procedura de alocare mormane: Echipa de IT a realizat o procedură de alocare online a mormanelor. Pe baza înscrierii pe formularele de curăţenie, voluntarii au primit un cod de înregistrare în intranetul proiectului, iar de aici au putut selecta mormane de pe hartă (numărul maxim de mormane selectate depindea direct proporţional de numărul de membri din fiecare echipă).

În 2013, peste 96 de ţări de pe Glob vor organiza o zi de curăţenie naţională, sub umbrela mişcării internaţionale „Let`s Do It, World!”.   România va fi şi în acest an parte din schimbare, organizând o nouă Zi de Curăţenie Naţională pe 28 septembrie.

Este pentru a doua oară consecutiv când ţări din lumea întreagă îşi unesc forţele pentru a lupta impotriva deşeurilor din zonele naturale. Mişcarea „Let`s Do It, World!” este cea mai mare mişcare socială organizată vreodată în lume, reuşind să mobilizeze peste 7 milioane de voluntari în numeroase acţiuni de curăţenie şi educaţie. În 2012, o reţea complexă de echipe de voluntari şi ONG-uri au organizat 84 de acţiuni de curăţenie de câte 1 zi, in Asia, Africa, America de Nord, America de Sud si Europa şi au reuşit să strangă peste 67 000 de tone de deseuri.

„Ceva se schimbă în lume şi acest ceva pleacă de jos în sus. Oamenii par să nu mai fie multumiţi de modul în care lucrurile sunt organizate şi sunt gata să-şi asume un rol activ pentru a da startul la schimbare” a spus unul dintre iniţiatorii mişcării, Rainer Nolvak.

Dupa succesul primelor 3 ediţii din 2010, 2011 şi 2012 la care au participat peste 650 000 de voluntari şi care au colectat peste 1,6 milioane de saci de deşeuri, Ziua de Curăţenie Naţională din România a devenit deja o tradiţie, care uneşte românii de peste tot. În judeţul Dâmboviţa media a fost de 8500 voluntari, clasându-ne în fiecare an în topul primelor 10 judeţe din ţară.

Proiectul aduce impreună autoritaţi, companii, ONG-uri, reprezentanţi media, persoane publice şi voluntari pentru a face curăţenie în toată ţara, într-o singură zi. Anul acesta, în aceeaşi lună cu România, vor face curăţenie generală Olanda, Franţa şi Rusia.

Obiectivul strategic al „Let`s Do It, Romania!” 2013 este creşterea procentului de reciclare al deşeurilor colectate la 40% din numarul de saci colectaţi, de la 35% în 2012, 26% în 2011 şi 17% in 2010. O noutate în acest an este obiectivul de a implica în curăţenie şi românii din diaspora, acolo unde acest lucru va fi posibil.

Şi în acest an, proiectul va beneficia de sprijinul Ministerului Mediului şi Schimbărilor Climatice. „Pentru instituţia pe care o coordonez şi pentru mine, ca ministru al mediului, parteneriatul cu societatea civila este fundamental in desfăsurarea activitaţii. Lucrăm în echipă, în beneficiul mediului. Sunt convinsă că o comunicare eficientă între minister şi societatea civilă este calea spre o colaborare de succes şi spre reuşite comune. Cred, de asemenea, că asumarea unui rol activ al societăţii civile şi participarea cetaţenilor într-un număr foarte mare la acţiuni ecologice sunt elemente esenţiale pentru îmbunătaţirea condiţiilor de mediu din România. Guvernul are obligaţia să acţioneze pentru sănătatea mediului in care trăim, însă, în acelasi timp, fiecare din noi, la nivel individual, trebuie să facem eforturi pentru a păstra ceea ce avem bun. Let’s Do It, Romania! ne ofera posibilitatea să ajutăm natura, să o curăţăm de deşeuri şi să arătăm că suntem responsabili.” a declarat Ministrul Rovana Plumb.

Let`s Do It, Romania! înseamnă în acest moment multă muncă şi multă pasiune, dar şi rezultate vizibile obţinute pe parcursul celor 3 ani de cand a fost adoptat proiectul in România. În anii trecuţi am făcut paşi importanţi în conştientizarea românilor în legatură cu problema pe care o reprezintă gunoaiele din natură. E important să arătăm că o astfel de iniţiativă are continuitate şi că se dezvoltă tot mai mult de la an la an.

 

Ceea ce iniţial mi s-a spus că era naiv să cred, iată că s-a dovedit a fi real. Românii s-au unit pentru a pune la punct o acţiune nemaifăcută până în prezent. Nimeni din ţara noastră nu mai avusese o astfel de experienţă până în 2010. Nimeni nu a mai pus la cale (la propriu) ţara noastră într-un scop constructiv.

Dar iată că peste 200.000 de români s-au implicat şi au pus ţara la cale cu succes, iar in 2011 si 2012 au repetat acest lucru.

Campania “Let’s do it Romania!” a fost o experienţă sau, mai curând, un pretext de a arăta celorlalţi și mai ales mie însumi că îmi pasă, că sunt capabilă să mă implic în activităţi de voluntariat pentru protejarea mediului. Pentru trei ani consecutiv, împreună cu colegii mei, am reuşit să ne coordonăm energiile pentru înfruntările dintr-un război pe care fiecare ar trebui să-l poarte cu indiferenţa din jurul nostru. Am câştigat câteva lupte, dar soarta războiului nu este încă decisă. Mă bucur că am avut şansa de a fi parte dintr-o astfel de experienţă şi îmi doresc să particip şi pe viitor la cât mai multe acţiuni de acest tip.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.