{"id":1149,"date":"2017-06-06T13:43:33","date_gmt":"2017-06-06T11:43:33","guid":{"rendered":"http:\/\/revista.newprojects.org\/?p=1149"},"modified":"2017-07-17T13:49:43","modified_gmt":"2017-07-17T11:49:43","slug":"povestea-celulelor-hela","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revista.newprojects.org\/?p=1149","title":{"rendered":"Povestea celulelor HeLa"},"content":{"rendered":"
Fr\u00eencu Liliana, profesor, chimie,\u00a0Liceul Teoretic „Ion Heliade R\u0103dulescu” T\u00e2rgovi\u0219te<\/h5>\n

Henrietta Lacks (n.1 august 1920 \u2013 d.4 octombrie 1951),\u00a0 a fost o femeie de culoare din America, decedat\u0103 in urma unei tumori canceroase cu evolu\u0163ie rapid\u0103. \u00a0Cazul ei ar fi putut p\u0103rea \u201ebanal\u201d, dac\u0103 un medic nu ar fi constatat cu uimire, c\u0103 nu toate celulele sale au murit odat\u0103 cu ea.\u00a0 O \u00a0parte din ele tr\u0103iesc \u015fi ast\u0103zi, Henrietta Lacks oferind medicinei cel mai pre\u0163ios dar: celulele sale nemuritoare.<\/p>\n

Acestea \u015fi-au dovedit cur\u00e2nd utilitatea salv\u00e2nd milioane de vie\u0163i \u00een anul 1952, c\u00e2nd a izbucnit cea mai mare epidemie de poliomielit\u0103. Datorit\u0103 lor, un vaccin a putut fi produs \u00een cantit\u0103\u0163i mari, iar de atunci num\u0103rul descoperirilor bazate pe celulele Henriettei a ajuns undeva la 11000, f\u0103c\u00e2nd posibil\u0103 o mai bun\u0103 cunoa\u0219tere a tumorilor \u015fi viru\u015filor, precum \u015fi clonarea sau ob\u0163inerea de gene pentru terapii avansate.<\/p>\n

Mu\u0163umit\u0103 acestor celule cuno\u015ftem ast\u0103zi\u00a0rolul jucat de infec<\/strong>\u0163<\/strong>ia cu HPV <\/strong>\u00ee<\/strong>n dezvoltarea cancerului de col uterin<\/strong>.<\/p>\n

Celulele HeLa au avut un rol principal \u00een descoperirea vaccinului<\/strong> antipoliomielitic<\/strong>. Tot ele au fost trimise \u00een primele misiuni spa\u0163iale pentru a afla ce impact are lipsa gravita\u0163iei asupra celulelor corpului uman.<\/p>\n

Clonarea, harta\u00a0genetic\u0103, fertilizarea in vitro<\/strong>, toate acestea au fost posibile cu ajutorul celulelor unei femei care a murit in urm\u0103 cu mai mult de 60 de ani.<\/p>\n

Prin 1988, Rebecca Skloot, pe atunci \u00een v\u00e2rst\u0103 de 16 ani, a aflat povestea Henriettei, a devenit pasionat\u0103 de subiect \u015fi mai t\u00e2rziu a publicat, \u00een calitate de jurnalist, o carte \u00een care dezv\u0103luie povestea\u00a0 acestor uimitoare celule dar \u015fi impactul\u00a0 lor\u00a0 asupra medicinei moderne.<\/p>\n

\u201cPrima dat\u0103 c\u00e2nd am aflat despre Henrietta a fost \u00een 1988. Aveam 16 ani \u015fi eram la ora de biologie. Toat\u0103 lumea \u00eenv\u0103\u0163a despre aceste celule, dar ceea ce a contat \u00een cazul meu a fost c\u0103 profesoara cuno\u015ftea numele real al Henriettei \u015fi faptul c\u0103 era o femeie de culoare.\u00a0 Eram hot\u0103r\u00e2t\u0103 s\u0103 spun povestea Henriettei. Mi-a luat aproape un an ca s\u0103 o conving pe fiica ei, Deborah s\u0103 accepte s\u0103 vorbeasc\u0103 cu mine”, poveste\u015fte jurnalista, \u00een cadrul unui interviu acordat\u00a0<Smithsonian Magazine<\/a>>.<\/p>\n

De atunci familia a fost atras\u0103 \u00een v\u00e2rtejul cercet\u0103rilor, iar fiica Deborah, a avut adev\u0103rate dileme legate de mama pe care nu a cunoscut-o niciodat\u0103. Fra\u0163ii lui Deborah nu s-au g\u00e2ndit prea mult la aceste celule p\u00e2n\u0103 c\u00e2nd au descoperit c\u0103 era vorba \u0219i de bani.<\/p>\n

Celulele HeLa au reprezentat primul material biologic uman care s-a v<\/strong>\u00e2<\/strong>ndut <\/strong>\u015f<\/strong>i care a contribuit la lansarea unei industrii de miliarde.<\/strong><\/p>\n

BIBLIOGRAFIE<\/strong><\/p>\n