{"id":1160,"date":"2017-06-06T13:56:16","date_gmt":"2017-06-06T11:56:16","guid":{"rendered":"http:\/\/revista.newprojects.org\/?p=1160"},"modified":"2017-07-17T14:20:13","modified_gmt":"2017-07-17T12:20:13","slug":"biomasa-o-alternativa-de-energie-verde-pentru-romania","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revista.newprojects.org\/?p=1160","title":{"rendered":"Biomasa &#8211; o alternativ\u0103 de energie verde pentru Rom\u00e2nia"},"content":{"rendered":"<h5>Iord\u0103nescu Carmen, profesor<br \/>\nIord\u0103nescu\u00a0Mihai Florin, profesor<\/h5>\n<p>Contextul mondial socio-economic, caracterizat de cre\u015fterea popula\u0163iei \u015fi implicit a nevoilor omenirii, impune o cre\u015ftere economic\u0103 \u015fi \u00een sensul ob\u0163inerii electricit\u0103\u0163ii, c\u0103ldurii \u015fi biocombustibililor. Dar obiectivul\u00a0 siguran\u0163ei furniz\u0103rii energiei trebuie \u00eempletit cu cel al unei dezvolt\u0103ri sustenabile a societ\u0103\u0163ii, aceasta fiind o component\u0103 esen\u0163ial\u0103 a Directivei 2009\/28\/EC privind Energia Regenerabil\u0103 cu obiectivul 20% pentru 2020.<\/p>\n<p>Conceptul de \u201ebioenergie\u201d (energie de biomas\u0103), inclus \u00een cel de \u201eenergie verde\u201d (energie regenerabil\u0103), \u00a0descrie o solu\u0163ie alternativ\u0103, ecologic\u0103, la forma clasic\u0103 de exploatare a resurselor pe baz\u0103 de carbon sau de radioactivitate.<\/p>\n<p>Astfel se urm\u0103re\u015fte la nivel global, \u00een primul r\u00e2nd, o \u00eenlocuire a dependen\u0163ei fa\u0163\u0103 de combustibilii fosili, cu identificarea surselor \u015fi utilizare pe scar\u0103 c\u00e2t mai larg\u0103\u00a0 a\u00a0 \u201emixului de combustibil\u201d.<\/p>\n<p>\u00cen acest moment, \u00een \u0163\u0103rile UE exist\u0103 o preocupare sus\u0163inut\u0103 pentru ramura energetic\u0103 nepoluant\u0103, \u00eens\u0103 componentele sale (hidro, eolian\u0103, termic\u0103 solar\u0103, fotovoltaic\u0103, biomas\u0103, geotermal\u0103, solar\u0103 pasiv\u0103) sunt valorificate inegal. \u0162ara noastr\u0103 de\u0163ine un \u00a0mare poten\u0163ial de resurse ecoenergetice: hidro, eolian\u0103 \u015fi biomas\u0103.<\/p>\n<p>\u201eMasa de substan\u021b\u0103 organic\u0103 raportat\u0103 la o anumit\u0103 unitate de suprafa\u021b\u0103 \u0219i de timp\u201d[1], a\u015fa cum este definit\u0103 biomasa, incluz\u00e2nd toat\u0103 materia organic\u0103 produs\u0103 prin procesele metabolice ale organismelor vii, p\u0103streaz\u0103 energia solar\u0103 \u00een form\u0103 chimic\u0103 \u015fi constituie resursa cu cea mai diversificat\u0103 utilizare pentru om (fig.1).<\/p>\n<p>Compozi\u021bia chimic\u0103 a biomasei se poate diferen\u0163ia \u00een dou\u0103 \u00a0principale categorii de substan\u0163e con\u0163inute de plante:\u00a0 25% lignin\u0103 \u0219i 75% glucide (celuloz\u0103 \u0219i hemiceluloz\u0103) sau zaharide. Natura utilizeaz\u0103 moleculele polimerice lungi de celuloz\u0103 la formarea \u021besuturilor, care asigur\u0103 integritatea plantelor. Lignina apare \u00een plante ca ceva de genul lipiciului, care leag\u0103 moleculele celulozice \u00eentre ele [2, p.3].<\/p>\n<p><a href=\"https:\/\/revista.newprojects.org\/wp-content\/uploads\/1160_1.png\"><img loading=\"lazy\" decoding=\"async\" class=\"size-full wp-image-1163 aligncenter\" src=\"https:\/\/revista.newprojects.org\/wp-content\/uploads\/1160_1.png\" alt=\"\" width=\"449\" height=\"317\" srcset=\"https:\/\/revista.newprojects.org\/wp-content\/uploads\/1160_1.png 449w, https:\/\/revista.newprojects.org\/wp-content\/uploads\/1160_1-300x212.png 300w, https:\/\/revista.newprojects.org\/wp-content\/uploads\/1160_1-150x106.png 150w\" sizes=\"auto, (max-width: 449px) 100vw, 449px\" \/><\/a><\/p>\n<p style=\"text-align: center;\">Figura 1. <em>Surse de biomas\u0103<\/em><\/p>\n<p>Bioxidul de carbon din atmosfer\u0103 \u0219i apa din sol particip\u0103 \u00een procesul ob\u021binerii glucidelor (zaharidelor), care formeaz\u0103 \u201eblocurile de construc\u021bie\u201d a biomasei. Astfel, energia solar\u0103, utilizat\u0103 la fotosintez\u0103, \u00ee\u0219i p\u0103streaz\u0103 forma chimic\u0103 \u00een structura biomasei. Dac\u0103 ardem efectiv biomasa (extragem energia chimic\u0103), atunci oxigenul din atmosfer\u0103 \u0219i carbonul din plante reac\u021bioneaz\u0103 form\u00e2nd dioxid de carbon \u0219i ap\u0103 (fig.2). Acest proces este ciclic, deoarece bioxidul de carbon poate participa din nou la procesul de formare a biomasei [2, p.4]<\/p>\n<p><a href=\"https:\/\/revista.newprojects.org\/wp-content\/uploads\/1160_2.png\"><img loading=\"lazy\" decoding=\"async\" class=\"size-full wp-image-1164 aligncenter\" src=\"https:\/\/revista.newprojects.org\/wp-content\/uploads\/1160_2.png\" alt=\"\" width=\"536\" height=\"315\" srcset=\"https:\/\/revista.newprojects.org\/wp-content\/uploads\/1160_2.png 536w, https:\/\/revista.newprojects.org\/wp-content\/uploads\/1160_2-300x176.png 300w, https:\/\/revista.newprojects.org\/wp-content\/uploads\/1160_2-150x88.png 150w\" sizes=\"auto, (max-width: 536px) 100vw, 536px\" \/><\/a><\/p>\n<p style=\"text-align: center;\">Figura 2. <em>Formarea biomasei<\/em><\/p>\n<p>Biomasa este ansamblul materiilor organice nonfosile, \u00een care se \u00eenscriu: lemnul, pleava, uleiurile \u0219i de\u0219eurile vegetale din sectorul forestier, agricol \u0219i industrial, dar \u0219i cerealele \u0219i fructele, din care se poate face etanol. Rezervele de biomas\u0103 sunt \u00een special de\u0219eurile de lemn, de\u0219eurile agricole, gunoiul menajer \u0219i culturile energetice [2, p.7].<\/p>\n<p>In sens strict biomasa agricol\u0103 include produsele secundare ale plantelor cultivate precum: paiele, cioc\u0103l\u0103ii, tulpinile (floarea- soarelui, soia) frunzele (sfecl\u0103), p\u0103st\u0103ile (soia, fasole), cojile (nuci, alune), semin\u0163ele (prun, piersic, cais) \u015fi gunoiul din fermele de animale. Pe l\u00eeng\u0103 sursele de biomas\u0103 agricol\u0103 mai exist\u0103 \u015fi cele forestiere, materialul principal \u015fi secundar din exploaterea p\u0103durilor \u015fi a planta\u0163iilor de r\u0103\u015finoase \u015fi foioase. \u00a0Producerea biomasei vegetale la scar\u0103 mare presupune cultivarea a numeroase specii de plante, cele mai importante fiind: iarba elefantului (<em>Miscanthus giganteus<\/em>), iarba de pampas (<em>Panicum virgatum<\/em>), c\u00e2nepa (<em>Canabis sativa<\/em>), porumbul (<em>Zea mays<\/em>), plopul (<em>Populus sp.<\/em>), salcie (<em>Salix sp.<\/em>) sorgul (<em>Sorghum sp.<\/em>) \u015fi trestia de zah\u0103r (<em>Saccharum officinarum<\/em>).\u00a0\u00a0 [3]<\/p>\n<p>La fel ca \u0219i energiile ob\u021binute din combustibilii fosili, energia produs\u0103 din biomas\u0103 provine din energia solar\u0103 \u00eenmagazinat\u0103 \u00een plante, prin procesul de fotosintez\u0103. Principala diferen\u021b\u0103 dintre cele dou\u0103 forme de energie este urm\u0103toarea: combustibilii fosili nu pot fi transforma\u021bi \u00een energie utilizabil\u0103 dec\u00e2t dup\u0103 mii de ani, \u00een timp ce energia biomasei este regenerabil\u0103, put\u00e2nd fi folosit\u0103 an de an.<\/p>\n<p>Formele de valorificare energetic\u0103 a biomasei (biocarburan\u021bi) sunt:<\/p>\n<p>&#8211;\u00a0 arderea direct\u0103 cu generare de energie termic\u0103.<\/p>\n<p>&#8211;\u00a0 arderea prin piroliz\u0103, cu generare de singaz (CO + H2).<\/p>\n<p>&#8211; fermentarea, cu generare de biogaz (CH4) sau bioetanol (CH3-CH2-OH)- \u00een cazul ferment\u0103rii produ\u0219ilor zahara\u021bi; biogazul se poate arde direct, iar bioetanolul, \u00een amestec cu benzina, poate fi utilizat \u00een motoarele cu combustie intern\u0103.<\/p>\n<p>&#8211; transformarea chimic\u0103 a biomasei de tip ulei vegetal prin tratare cu un alcool \u0219i generare de esteri, de exemplu metil esteri (biodiesel) \u0219i glicerol. \u00cen etapa urm\u0103toare, biodieselul purificat se poate arde \u00een motoarele diesel.<\/p>\n<p>&#8211; degradarea enzimatic\u0103 a biomasei cu ob\u021binere de etanol sau biodiesel. Celuloza poate fi degradat\u0103 enzimatic la monomerii s\u0103i, deriva\u021bi glucidici, care pot fi ulterior fermenta\u021bi la etanol \u00a0[2, p.6-7].<\/p>\n<p>Combustibili ob\u0163inu\u0163i din biomas\u0103 se pot clasifica \u00een dou\u0103 categorii:<\/p>\n<p>&#8211; biocombustibili conven\u021bionali, sau prima genera\u021bie de biocombustibili: ulei vegetal pur, biodiesel,\u00a0 bioetanol<\/p>\n<p>&#8211; biocombustibili avansa\u0163i, sau a doua generatie de biocombustibili: combustibil (Diesel) Fischer \u2013 Tropsch, bioetanol (din biomasa lignocelulozica), ulei de piroliz\u0103, hidrogen, biometanol, bio-DME, bio-SNG (prin gazeificarea biomasei), biohidrogen (prin gazeificarea biomasei), biometan, biobutanol [2, p.21].<\/p>\n<p>\u00cen momentul de fa\u0163\u0103 utilizarea biomasei asigur\u0103 circa 5% din consumul total de energie la nivel european, iar \u00een \u0163\u0103ri precum Finlanda, Suedia \u015fi\u00a0Austria\u00a0biomasa asigur\u0103 15-20 %. Utilizarea biomasei are loc pe ambele planuri, at\u00eet pentru producerea de energie \u015fi c\u0103ldur\u0103 \u00een instala\u0163ii de cogenerare, c\u00e2t \u015fi ca materie prim\u0103 \u00een producerea\u00a0\u00a0biocombustibililor\u00a0[3].<\/p>\n<p>\u00cen Rom\u00e2nia produc\u021bia de energie electric\u0103, \u00een anul 2016, a fost realizat\u0103 \u00een propor\u021bie de 42,38% din surse regenerabile, iar restul de 57,62% din surse conven\u021bionale, potrivit datelor prezentate \u00een raportul Autorit\u0103\u021bii Na\u021bionale de Reglementare \u00een domeniul Energie (ANRE) privind rezultatele monitoriz\u0103rii pie\u021bei de energie electric\u0103. Potrivit documentului, dintre sursele regenerabile, centralele hidroelectrice au asigurat 28,86% din produc\u021bia de energie electric\u0103, urmate de instala\u021biil eoliene (10,13%), solar (2,60%) \u0219i biomas\u0103 (0,75%) [4].<\/p>\n<p>O scurt\u0103 retrospectiv\u0103 asupra preocup\u0103rii \u0163\u0103rii noastre pentru biomas\u0103 ca surs\u0103 de energie verde arat\u0103 c\u0103:<\/p>\n<p>&#8211; la primul seminar pe aceast\u0103 tem\u0103, din 25 septembrie 2007, Rom\u00e2nia nu avea politici sau obiective specifice pentru biomas\u0103, a c\u0103rei contribu\u0163ie nici nu era specificat\u0103, \u00een condi\u0163iile \u00een care Directiva 2001\/77\/EC, din 27 septembrie 2001, preciza c\u0103 p\u00e2n\u0103 \u00een anul 2010 aportul surselor regenerabile \u00een consumul total de resurse energetice primare trebuia s\u0103 fie de 11%. La acel moment toate cele trei pie\u0163e (c\u0103ldura, electricitate, biocombustibili) erau caracterizate prin deficiente de organizare, fermele erau mici, nu cooperau, lipsea unui sistem de colectare a deseurilor agricole, iar proiectele nu erau finan\u0163ate [5].<\/p>\n<p>&#8211; \u00een anul 2010, prin colaborarea dintre Ministerul Economiei, Comertului si Mediului de Afaceri \u2013 Romania, NL Agency \u2013 Olanda \u015fi ENERO \u2013 Romania,\u00a0 se elaboreaz\u0103 un \u201eMaster Plan Biomas\u0103 pentru Rom\u00e2nia\u201d ca document de politic\u0103 economic\u0103 a statului, \u00een vederea urm\u0103ririi Directivei 2009\/28\/EC privind Energia Regenerabil\u0103 cu obiectivul 20% pentru 2020. De asemenea au fost elaborate: Planul Na\u0163ional de Ac\u0163iune \u00een domeniul Energiilor Regenerabile \u015fi Planul de Ac\u0163iune pentru Biomas\u0103.<\/p>\n<p>&#8211; prima conferin\u0163\u0103 na\u0163ional\u0103 consacrat\u0103 energiei produse din biomas\u0103 sau \u00een centrale de cogenerare s-a desf\u0103\u015furat \u00een Bucure\u015fti, \u00een data de 8 Mai 2014: Conferin\u0163a Na\u0163ional\u0103 \u2013 Biomas\u0103, Biogaz &amp; Cogenerare Rom\u00e2nia 2014.<\/p>\n<p>Cea mai recent\u0103 dezbatere asupra eficientiz\u0103rii utiliz\u0103rii biomasei s-a desf\u0103\u015furat \u00een Gerrmania, la Koln \u00een 10-11 mai 2017 \u2013 Conferin\u0163a Biomasei Edi\u0163ia a 10-a.<\/p>\n<p>Din punct de vedere al poten\u0163ialului energetic al biomasei, teritoriul Rom\u00e2niei a fost \u00eemp\u0103r\u0163it \u00een opt regiuni (fig.3) \u015fi anume:1. Delta Dun\u0103rii \u2013 rezerva\u0163ie a biosferei, 2. Dobrogea, 3. Moldova, 4. Mun\u0163ii Carpa\u0163i (Estici, Sudici, Apuseni), 5. Platoul Transilvaniei, 6. C\u00e2mpia de Vest, 7. Subcarpa\u0163ii, 8. C\u00e2mpia de Sud [6, p.5].<\/p>\n<p><a href=\"https:\/\/revista.newprojects.org\/wp-content\/uploads\/1160_3.png\"><img loading=\"lazy\" decoding=\"async\" class=\"size-full wp-image-1165 aligncenter\" src=\"https:\/\/revista.newprojects.org\/wp-content\/uploads\/1160_3.png\" alt=\"\" width=\"888\" height=\"604\" srcset=\"https:\/\/revista.newprojects.org\/wp-content\/uploads\/1160_3.png 888w, https:\/\/revista.newprojects.org\/wp-content\/uploads\/1160_3-300x204.png 300w, https:\/\/revista.newprojects.org\/wp-content\/uploads\/1160_3-768x522.png 768w, https:\/\/revista.newprojects.org\/wp-content\/uploads\/1160_3-150x102.png 150w\" sizes=\"auto, (max-width: 888px) 100vw, 888px\" \/><\/a><\/p>\n<p style=\"text-align: center;\">Figura 3. <em>Regiunile cu poten\u0163ial energetic al biomasei din Rom\u00e2nia<\/em><\/p>\n<p>Analiza distribu\u0163iei geografice a resurselor de biomas\u0103 vegetal\u0103 cu poten\u0163ial energetic disponibil, arat\u0103 c\u0103:<\/p>\n<p>&#8211; cele mai bogate judete, in resurse forestiere sunt urm\u0103toarele: Suceava 647,0 mii mc, Harghita 206,5 mii mc, Neam\u0163 175,0 mii mc, Bac\u0103u 132,0 mii mc.<\/p>\n<p>&#8211; cele mai s\u0103race, \u00een acest tip, de resurs\u0103 sunt jude\u0163ele din sud: Constan\u0163a 10,4 mii mc, Teleorman 10,4 mii mc, Gala\u0163i 10,4 mii mc,<\/p>\n<p>&#8211; cele mai bogate jude\u0163e \u00een resurs\u0103 agricol\u0103 sunt: Timi\u015f 1432,0 mii tone, C\u0103l\u0103ra\u015fi 934,0 mii tone, Br\u0103ila 917,0 mii tone<\/p>\n<p>&#8211; cele mai s\u0103race \u00een acest tip de resurs\u0103 sunt: Harghita 41,004 mii tone, Covasna 73,000 mii tone, Bra\u015fov 89,000 mii tone [6, p.15].<\/p>\n<p>Tehnologiile de cel mai mare interes \u00a0\u00een prezent sunt (fig.4): [2, p.23]<\/p>\n<p><a href=\"https:\/\/revista.newprojects.org\/wp-content\/uploads\/1160_4.png\"><img loading=\"lazy\" decoding=\"async\" class=\"size-full wp-image-1166 aligncenter\" src=\"https:\/\/revista.newprojects.org\/wp-content\/uploads\/1160_4.png\" alt=\"\" width=\"1500\" height=\"1125\" srcset=\"https:\/\/revista.newprojects.org\/wp-content\/uploads\/1160_4.png 1500w, https:\/\/revista.newprojects.org\/wp-content\/uploads\/1160_4-300x225.png 300w, https:\/\/revista.newprojects.org\/wp-content\/uploads\/1160_4-768x576.png 768w, https:\/\/revista.newprojects.org\/wp-content\/uploads\/1160_4-1024x768.png 1024w, https:\/\/revista.newprojects.org\/wp-content\/uploads\/1160_4-150x113.png 150w\" sizes=\"auto, (max-width: 1500px) 100vw, 1500px\" \/><\/a><\/p>\n<p style=\"text-align: center;\">Figura 4. <em>Metode de ob\u0163inere a biocombustibililor<\/em><\/p>\n<p>P\u00e2n\u0103 \u00een 2020, studiul ENERO recomand\u0103 urmatoarele tehnologii ca fiind mai eficiente pentru Rom\u00e2nia: \u00eencalzire local\u0103 \u015fi cogenerare prin utilizarea biomasei lemnoase, paielor \u015fi biogazlui provenit din digestia anaerobic\u0103 a de\u015feurilor organice. Tehnologiile acestea trebuie s\u0103 fie \u00een mod deosebit luate \u00een vedere deoarece, al\u0103turi de biocombustibili \u015fi v\u00e2nt, vor fi principalele SRE emergente \u00een Rom\u00e2nia [5, p.14].<em>\u00a0 <\/em><\/p>\n<p>Biomasa \u00a0&#8211; (inclusiv biocombustibilii pentru transport) va fi principalul\u00a0contribuitor \u00a0la cota de SRE ( Surse de Energie Regenerabil\u0103) \u2013 \u00a0mai mult de 65% din total. [5, p.9].<em>\u00a0 <\/em><\/p>\n<p><a href=\"https:\/\/revista.newprojects.org\/wp-content\/uploads\/1160_5.png\"><img loading=\"lazy\" decoding=\"async\" class=\"size-full wp-image-1167 aligncenter\" src=\"https:\/\/revista.newprojects.org\/wp-content\/uploads\/1160_5.png\" alt=\"\" width=\"700\" height=\"408\" srcset=\"https:\/\/revista.newprojects.org\/wp-content\/uploads\/1160_5.png 700w, https:\/\/revista.newprojects.org\/wp-content\/uploads\/1160_5-300x175.png 300w, https:\/\/revista.newprojects.org\/wp-content\/uploads\/1160_5-150x87.png 150w\" sizes=\"auto, (max-width: 700px) 100vw, 700px\" \/><\/a><\/p>\n<p style=\"text-align: center;\">Figura 5. <em>Estimare SRE 2020<\/em><\/p>\n<p>At\u00e2t \u00een prezent, c\u00e2t \u015fi ca estimare pentru 2020, principala contribu\u0163ie a biomasei \u00een \u0163ara noastr\u0103 este reprezentat\u0103 de lemn \u015fi reziduurile agricole, folosite pentru \u00eenc\u0103lzirea \u00een sobele tradi\u0163ionale rurale, circa 40% din polula\u0163ie tr\u0103ind aici. Dar exist\u0103 un mare poten\u0163ial pentru biogaz provenit din agricultur\u0103, resurse forestiere si de\u015feuri agricole \u015fi avem experien\u0163\u0103 \u00een colectarea, depozitarea \u015fi utilizarea local\u0103 a biomasei.<\/p>\n<p>\u00cen acest moment, exist\u0103 o Asocia\u0163ie Na\u0163ional\u0103 a Produc\u0103torilor de Biomas\u0103 \u015fi o convergen\u0163\u0103 a eforturilor guvernamentale (prin existen\u0163a platformelor inter-departamentale) \u015fi europene pentru promovarea utiliz\u0103rii eficiente a biomasei. De asemenea exist\u0103 finan\u0163\u0103ri europene \u015fi diferite forme de \u00eencurajare a folosirii biomasei.<\/p>\n<p>Sustenabilitatea proiectului biomasei ca principal\u0103 surs\u0103 de energie verde \u00een Rom\u00e2nia, se poate realiza prin:<\/p>\n<p>&#8211; elaborarea de studii \u015fi scenarii \u00een vederea evalu\u0103rii impactului economic, impactului asupra mediului \u015fi de durabilitate a resurselor de biomas\u0103, legate de politicile de promovare a biomasei, at\u00e2t pe termen scurt, mediu c\u00e2t \u015fi pe termen lung.<\/p>\n<p>&#8211; elaborarea legisla\u0163iei astfel \u00eenc\u00e2t s\u0103 se poat\u0103 implementa criteriile de sustenabilitate pentru biocombustibili \u015fi biocarbura\u0163i.<\/p>\n<p>&#8211; introducerea unui program de \u00eencurajare a utiliz\u0103rii terenurilor arabile\/degradate pentru culturi energetice, \u015fi introducerea stimulentelor pentru produc\u0103torii de culturi energetice.<\/p>\n<p>&#8211; introducerea unui cadru legislativ pentru \u00eembunat\u0103\u0163irea managementului forestier, astfel \u00eenc\u00e2t s\u0103 poat\u0103 fi ob\u0163inute mai multe resurse din p\u0103durile existente [5, p.18].<em>\u00a0 <\/em><\/p>\n<p><strong><u>Bibliografie:<\/u><\/strong><\/p>\n<ol>\n<li><a href=\"https:\/\/dexonline.ro\/definitie\/biomas%C4%83\/4403\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">https:\/\/dexonline.ro\/definitie\/biomas%C4%83\/4403<\/a><\/li>\n<li>Bal\u00e1zsi, Arnold, <em>\u201eBiomasa ca surs\u0103 de energie regenerabil\u0103, analiza tehnologilor de ob\u0163inere a energiei din aceasta\u201d<\/em> , 2013, [online], disponibil la: \u00a0<a href=\"http:\/\/www.urbanaodorhei.ro\/dokumentumok\/Informaciok \/Biomasa.pdf\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">http:\/\/www.urbanaodorhei.ro\/dokumentumok\/Informaciok \/Biomasa.pdf<\/a><\/li>\n<li><a href=\"https:\/\/www.gazetadeagricultura.info\/eco-bio\/565-energie-regenerabila\/11375-biomasa-sursa-de-energie-regenerabila.html\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">https:\/\/www.gazetadeagricultura.info\/eco-bio\/565-energie-regenerabila\/11375-biomasa-sursa-de-energie-regenerabila.html<\/a><\/li>\n<li><a href=\"http:\/\/www.green-report.ro\/mix-ul-perfect-in-energie-42-din-productia-de-energie-electrica-a-romaniei-asigurata-din-surse-regenerabile\/\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">http:\/\/www.green-report.ro\/mix-ul-perfect-in-energie-42-din-productia-de-energie-electrica-a-romaniei-asigurata-din-surse-regenerabile\/<\/a><\/li>\n<li>Ministerul Economiei, Comertului si Mediului de Afaceri \u2013 Romania, NL Agency \u2013 Olanda, ENERO \u2013 Romania, \u201e<em>Master Plan Biomas\u0103 pentru Rom\u00e2nia\u201d, <\/em>Bucure\u015fti, <em>\u00a0<\/em>2010, [online], disponibil la: <a href=\"http:\/\/www.minind.ro\/biomasa\/Plan_de_Actiune_pentru_Biomasa.pdf\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">http:\/\/www.minind.ro\/biomasa\/Plan_de_Actiune_pentru_Biomasa.pdf<\/a><\/li>\n<li><a href=\"http:\/\/www.minind.ro\/domenii_sectoare\/energie\/studii\/potential_energetic.pdf\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">http:\/\/www.minind.ro\/domenii_sectoare\/energie\/studii\/potential_energetic.pdf<\/a><\/li>\n<\/ol>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>Iord\u0103nescu Carmen, profesor Iord\u0103nescu\u00a0Mihai Florin, profesor Contextul mondial socio-economic, caracterizat de cre\u015fterea popula\u0163iei \u015fi implicit a nevoilor omenirii, impune o cre\u015ftere economic\u0103 \u015fi \u00een sensul ob\u0163inerii electricit\u0103\u0163ii, c\u0103ldurii \u015fi biocombustibililor. Dar obiectivul\u00a0 siguran\u0163ei furniz\u0103rii energiei trebuie \u00eempletit cu cel al unei dezvolt\u0103ri sustenabile a societ\u0103\u0163ii, aceasta fiind o component\u0103 esen\u0163ial\u0103 a Directivei 2009\/28\/EC privind Energia&#8230;<\/p>\n","protected":false},"author":7,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[3],"tags":[],"class_list":["post-1160","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-natura-si-omul"],"aioseo_notices":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revista.newprojects.org\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/1160","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revista.newprojects.org\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revista.newprojects.org\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revista.newprojects.org\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/7"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revista.newprojects.org\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=1160"}],"version-history":[{"count":3,"href":"https:\/\/revista.newprojects.org\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/1160\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":1168,"href":"https:\/\/revista.newprojects.org\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/1160\/revisions\/1168"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revista.newprojects.org\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=1160"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revista.newprojects.org\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=1160"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revista.newprojects.org\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=1160"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}