\u00cen zilele noastre a luat amploare turismul monahal, care a devenit tot mai important la un popor cre\u0219tin, a\u0219a cum este poporul rom\u00e2n. Prin practicarea acestui turism se valorific\u0103 bine frumuse\u021bile naturale ale locurilor, precum si istoria si cultura poporului rom\u00e2n, se realizeaz\u0103 o apropiere si mai mare de Dumnezeu, unde omul \u00ee\u0219i g\u0103se\u0219te lini\u0219tea si echilibrul interior.<\/p>\n
Dup\u0103 1989 l\u0103ca\u0219urile de cult au c\u0103p\u0103tat mai mult\u0103 independen\u021b\u0103, a crescut impresionant num\u0103rul lor si \u0219-au extins si diversificat activit\u0103\u021bile acestora, \u0219-a trecut la refacerea unora vechi si la construc\u021bia altora noi. Aproape toate localit\u0103\u021bile au cel pu\u021bin o biseric\u0103.<\/p>\n
De-a lungul istoriei numeroase biserici si m\u0103n\u0103stiri au avut de suferit de pe urma invaziilor popoarelor str\u0103ine, de pe urma unor cataclisme (cutremure, incendii, inunda\u021bii) si chiar \u00een urma unor m\u0103suri distructive luate de localnici, \u00eenc\u00e2t unele din acestea nu se mai g\u0103sesc pe hart\u0103 ca m\u0103n\u0103stiri (ex. Gorgota \u2013 jude\u021bul D\u00e2mbovi\u021ba, ctitorit\u0103 \u00een 1550 \u2013 1552, sau cea cunoscut\u0103 sub numele de Vornicu \u2013 M\u0103rgineni, jude\u021bul D\u00e2mbovi\u021ba, care dateaz\u0103 din 10.09.1486), chiar au func\u021bionat ca sedii de C.A.P., unit\u0103\u021bi militare, scoli, penitenciare, etc.<\/p>\n
Pe harta turistic\u0103 cu \u201dM\u0103n\u0103stiri din Rom\u00e2nia\u201d (din 2015) sunt \u00eenregistrate 669 l\u0103ca\u0219uri de cult, iar \u00een lucrarea \u201dGhidul m\u0103n\u0103stirilor din Rom\u00e2nia\u201d (2016) sunt citate 714 m\u0103n\u0103stiri \u0219i schituri. Aproape jum\u0103tate din acestea sunt construite si reabilitate dup\u0103 1989, ca urmare a chem\u0103rii l\u0103untrice pe care o are poporul rom\u00e2n fa\u021b\u0103 de Dumnezeu, pentru darul de a exista pe acest P\u0103m\u00e2nt. Nu pu\u021bini au fost domnitorii care au ctitorit biserici si m\u0103n\u0103stiri \u00een spa\u021biul rom\u00e2nesc: Stefan cel Mare, Vasile Lupu, Mircea cel B\u0103tr\u00e2n, Matei Basarab, Constantin Br\u00e2ncoveanu, etc.<\/p>\n
L\u0103ca\u0219urile de cult reprezint\u0103 izvoare de lumin\u0103 si c\u0103ldur\u0103 sufleteasc\u0103 pentru credincio\u0219i, sunt r\u0103sp\u00e2ndite \u00een toate formele de relief, de la malul m\u0103rii p\u00e2n\u0103 la 2000 m altitudine (Schitul de la cota 2000 \u2013 jud. Arge\u0219), sunt situate \u00een locuri pitore\u0219ti, at\u00e2t la c\u00e2mpie, c\u00e2t si la deal si la munte, \u00een insule, \u00een depresiuni, dar si pe dealuri si st\u00e2nci greu accesibile.<\/p>\n
Via\u021ba noastr\u0103 pe P\u0103m\u00e2nt este o c\u0103l\u0103torie, iar drumul vie\u021bii noastre trebuie s\u0103 treac\u0103 si prin vetrele de lumin\u0103, care pot s\u0103 ne purifice.<\/p>\n
M\u0103n\u0103stirile \u00eenm\u0103nuncheaz\u0103 calit\u0103\u021bile unui spa\u021biu rupt din rai, de aceea sunt vizitate de tot mai mul\u021bi cet\u0103\u021beni, care admir\u0103 deopotriv\u0103 bisericile cu picturileinterioare si exterioare, colec\u021biile de c\u0103r\u021bi si de obiecte sfinte, construc\u021biile vechi din lemn, s\u0103rut\u0103 sfintele moa\u0219te si se \u00eenchin\u0103 la icoanele f\u0103c\u0103toare de minuni.<\/p>\n
A\u0219ez\u0103mintele monahale sunt obiective cultural \u2013 religioase foarte c\u0103utate de cet\u0103\u021beni.<\/p>\n
Marele nostru poet Mihai Eminescu spunea despre M\u0103n\u0103stirea Putna c\u0103 este \u201dIerusalimul rom\u00e2nilor\u201d.<\/p>\n
Aici ne g\u0103sim si o parte a istoriei poporului rom\u00e2n. Marii pictori ai vremurilor au realizat aici importante opere de art\u0103: P\u00e2rvu Mutu, Gheorghe Tattarescu, Nicolae Grigorescu, Arsenie Boca, s.a.<\/p>\n
Un rol deosebit \u00een atragerea turi\u0219tilor spre aceste l\u0103ca\u0219uri \u00eel au si parcurile si gr\u0103dinile din incinta acestora.<\/p>\n
Lumea plantelor este deosebit de variat\u0103 si bogat\u0103 \u00een taxoni, pozi\u021bionat\u0103 \u00een aranjamente florale care mai de care mai atr\u0103g\u0103toare. \u00cen multe cazuri se \u00eent\u00e2lnesc si plante ornamentale din flora spontan\u0103: br\u00e2ndu\u0219e, campanule, floarea de col\u021b, ghiocei, narcise, l\u0103cr\u0103mioare, etc.<\/p>\n
La Pe\u0219tera Ialomi\u021bei (1560 m) se cultiv\u0103 printre pietrele de calcar foarte bine floarea de col\u021b (Leontopodium alpinum Cass<\/em>.), clopo\u021beii (Campanula persicifolia<\/em> L.), br\u00e2ndu\u0219a de prim\u0103var\u0103 (Crocus vernus<\/em> (L) Hill.). Florii de col\u021b \u00eei st\u0103 bine \u00een paji\u0219tile alpine ale Carpa\u021bilor dar si pe st\u00e2nc\u0103riile amenajate.<\/p>\n Turistul este \u00eent\u00e2mpinat la m\u0103n\u0103stiri de mult\u0103 verdea\u021b\u0103 si de multe flori. Aici plantele verzi reprezint\u0103 simbolul ve\u0219niciei, iar forma principal\u0103 a plantelor ne arat\u0103 leg\u0103tura cu Universul.<\/p>\n Plantele erbacee sunt foarte frecvente si dau o frumuse\u021be si un farmec deosebit locurilor: mu\u0219cate, begonii, petunii, regina nop\u021bii, c\u00e2rcium\u0103rese, cr\u0103i\u021be, ochiul boului, crini, lalele, narcise, flori de piatr\u0103, brum\u0103rele, gladiole, dalii, margarete, zorele, tuf\u0103nele, s.a.<\/p>\n Mu\u0219catele (Pelarganium sp<\/em>.) sunt plante foarte iubite de rom\u00e2ni \u00eenc\u00e2t sunt nelipsite de la m\u0103n\u0103stiri. Niciunde nu g\u0103sim mu\u0219cate mai frumoase dec\u00e2t la m\u0103n\u0103stiri: Agapia, Aninoasa, Br\u0103detu, Bic, Caraiman, Dealu, Putna, Surpatele, Troianu, V\u0103ratec, Vifor\u00e2ta, s.a.<\/p>\n Begoniile (Begonia sp.)<\/em> sunt frecvente la: Bistri\u021ba V\u00e2lcii, Lainici, Pissiota, etc., frumoasele Brugmansia arborea, Brugmansia aurea si Brugmansia la: Govora, Troianu, V\u0103ratec; daliile (Dahlia pinnata Cav<\/em>.) la: Aninoasa,Surpatele, Prislop, S\u00e2mb\u0103ta de Sus; Agave americana<\/em> L. la: Ghighiu, Agapia, Aninoasa si multe altele.<\/p>\n Plantele lemnoase (arbori si arbu\u0219ti) amintesc de istoria acestor l\u0103ca\u0219uri, de anumite perioade \u2013 c\u00e2nd s-au construit, c\u00e2nd s-au reabilitat, c\u00e2nd s-au pictat. La \u00eenceput au fost plantele spontane din zon\u0103: stejarii (Quercus robur<\/em> L.) \u2013 la m\u0103n\u0103stirea Dintr-un Lemn, S\u00e2mb\u0103ta de Sus, Trivale, Ghighiu, fagul (Fagus sylvatica<\/em>) si carpenul (Carpinus betulus<\/em> L.) la S\u00e2mb\u0103ta de Sus, Prislop, Bunea, Bistri\u021ba, Hurezi, Arnota, Cet\u0103\u021buia, Sf. Ana, Sinaia, molidul (Picea abies<\/em> L.).Karst, bradul (Abies alba<\/em> Mill.), pinul (Pinus nigra<\/em> Arn.) la Prislop, Putna, S\u00e2mb\u0103ta de Sus, Sitaru, Ghighiu, Pe\u0219tera, caraiman, Lespezi, Cota 1000, Lainici, s.a., salc\u00e2mul (Robinia pseudacacia <\/em>L.) la Trocanu \u2013 Rm. V\u00e2lcea, Dealu \u2013 T\u00e2rgovi\u0219te, s.a., frasinul (Fraxinus excelsior<\/em> L.) la: M\u0103n\u0103stirea Dintr-un Lemn, Fr\u0103sinei, Vifor\u00e2ta, teiul (Tilia tomentosa<\/em> Monch.) \u2013 foarte comun, aproape \u00een toate loca\u021biile, plopul alb (Populus alba<\/em> L.) \u2013 la Sitaru, Sili\u0219tea, Snagovului, etc.<\/p>\n \u00cen incinta m\u0103n\u0103stirilor se conserv\u0103 foarte bine exemplare seculare remarcabile (un adev\u0103rat patrimoniu natural excep\u021bional): stejarii seculari de la M\u0103n\u0103stirea Dintr-un Lemn (jude\u021bul V\u00e2lcea) de circa 500 de ani si de 180 \u2013 200 cm diametrul, cei de la Trivale (Pite\u0219ti), Troianu (Rm. V\u00e2lcea), Govora (V\u00e2lcea), S\u00e2mb\u0103ta de Sus (jud. Bra\u0219ov); molizii de la Robaia, Lainici, Putna (Suceava), Prislop (Hunedoara), Vifor\u00e2ta (D\u00e2mbovi\u021ba), S\u00e2mb\u0103ta de Sus, Rohia, Cota 1000; numeroase exemplare de tei argintiu \u2013 Troianu, Curtea de Arge\u0219, Stelea (T\u00e2rgovi\u0219te), Snagov, C\u0103ld\u0103ru\u0219ani, Agapia, Ghighiu, Sitaru, Arnota, Pissiota, Bistri\u021ba; numeroase exemplare de castan (Aesculus hippocastanum<\/em> L.) \u2013 Dealu, Prislop, Nucet, Curtea de Arge\u0219, C\u0103ld\u0103ru\u0219ani, Comana; laricele (Larix decidua<\/em> Mill.) \u2013 Curtea de Arge\u0219, Pissiota; molizii de la Schitul Lespezi (Comarnic), Cota 1000, Caraiman, Putna, Robaia, Prislop, S\u00e2mbb\u0103ta de Sus; salc\u00e2mul boieresc (Sophora japonica L.) \u2013 4 exemplare seculare la Troianu; liliacul (Syringa vulgaris<\/em> L.) de la M\u0103n\u0103stirea Dintr-un Lemn (V\u00e2lcea); salc\u00e2mul secular (Robinia pseudacacia<\/em> L.) de la Troianu, Dealu; dudul alb (Morus alba<\/em> L.) de la C\u0103ld\u0103ru\u0219ani; magnoliile de circa 80 de ani de la M\u0103n\u0103stirea Dintr-un Lemn.<\/p>\n M\u0103n\u0103stirea Cet\u0103\u021biua (jud. Arge\u0219) este ridicat\u0103 pe st\u00e2nci la altitudinea de peste 700 m \u00een aria rezerva\u021biei Cheile de la Cet\u0103\u021beni, un loc deosebit de pitoresc unde se conserv\u0103: Fagus sylvatica, Fagus orientalis, Carpinus betulus, Betula pendula Roth, Pinus nigra, Larx decidua<\/em>.<\/p>\n De ceva vreme se cultiv\u0103: Forsythia suspensa, Spiraea sp., Cotoneasler integurima, Pyracantha coccinea, Photimia serrulata, Berberis thunbergii, Kerria japonica, Thuja occidentalis, Thuja orientalis, Chamaecyparis sp., Pseudotsuga menziesii, Juniperus horizontalis, Thuja plicata, Cupressus sempervirens, Magnolia soulangeana, Magnolia grandiflora, Magnolia susan<\/em>, tulipanul (Liriodendron tulipifera<\/em>), arborele pagodelor (Ginkgo biloba<\/em>) \u2013 la S\u00e2mb\u0103ta de Sus, Clematis x jackmanii, Wlisteria sinensis<\/em> \u2013 glicin\u0103, arborele Iudei (Cercis siliquastrum<\/em>), o\u021belarul (Rhus typhina<\/em>), Ilex aquifolium, Mahonia aquifolia, Budleia davidii, Lavandula angustifolia, Loniera japonica, Juglans regio, Abies nordmanniana, Paulovnia tomentosa, Acer japonicum, Acer palmatum<\/em>, l\u0103m\u00e2i\u021ba (Philladelphus coronarius, Salix matsudana f. Tortuosa.<\/em><\/p>\n Unele m\u0103n\u0103stiri se afl\u0103 incluse \u00een ariile protejate: Cet\u0103\u021buia, Bistri\u021ba V\u00e2lcii, Sf. Ana Sinaia, Pe\u0219tera, Snagov, s.a. unde se g\u0103sesc exemplare admirabile de fagi, molizi, brazi, carpeni, pini, mesteceni, larice si chiar tisa (la Sf. Ana Sinaia).<\/p>\n Num\u0103rul speciilor lemnoase ce se afl\u0103 \u00een incinta l\u0103ca\u0219urilor de cult e foarte mare (circa 300). Aici se g\u0103sesc si numeroase livezi de pomi fructiferi.<\/p>\n Prin grija deosebit\u0103 a celor care vie\u021buiesc acolo, unele m\u0103n\u0103stiri au amenajat sere, planta\u021bii de pomi, de vi\u021b\u0103 de vie, hele\u0219tee pentru cre\u0219terea pe\u0219tilor (Sl\u0103nic \u2013 Arge\u0219), iar aleile de acces sunt o \u00eenc\u00e2ntare.<\/p>\n Tendin\u021ba este ca al\u0103turi de comorile interioare din biserici s\u0103 se realizeze si comorile exterioare reprezentate de parcuri, de spa\u021biile verzi.<\/p>\n Consider\u0103m c\u0103 \u00een viitor rolul spa\u021biilor verzi din incinta l\u0103ca\u0219urilor de cult va cre\u0219te si mai mult contribuind la educa\u021bia turi\u0219tilor.<\/p>\n <\/p>\n BIBLIOGRAFIE<\/strong><\/p>\n Dumitru\u00a0Mihail, profesor doctor S\u0103vescu\u00a0Cornelia-Mariana,\u00a0profesor, biologie,\u00a0Colegiul Na\u021bional \u201dIen\u0103chi\u021b\u0103 V\u0103c\u0103rescu\u201d T\u00e2rgovi\u0219te \u00cen zilele noastre a luat amploare turismul monahal, care a devenit tot mai important la un popor cre\u0219tin, a\u0219a cum este poporul rom\u00e2n. Prin practicarea acestui turism se valorific\u0103 bine frumuse\u021bile naturale ale locurilor, precum si istoria si cultura poporului rom\u00e2n, se realizeaz\u0103 o apropiere si…<\/p>\n","protected":false},"author":7,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[3],"tags":[],"class_list":["post-1169","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-natura-si-omul"],"aioseo_notices":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revista.newprojects.org\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/1169","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revista.newprojects.org\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revista.newprojects.org\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revista.newprojects.org\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/7"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revista.newprojects.org\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=1169"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/revista.newprojects.org\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/1169\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":1170,"href":"https:\/\/revista.newprojects.org\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/1169\/revisions\/1170"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revista.newprojects.org\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=1169"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revista.newprojects.org\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=1169"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revista.newprojects.org\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=1169"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}CONCLUZII<\/h3>\n
\n