{"id":1214,"date":"2017-06-30T16:29:40","date_gmt":"2017-06-30T14:29:40","guid":{"rendered":"http:\/\/revista.newprojects.org\/?p=1214"},"modified":"2018-05-24T15:28:37","modified_gmt":"2018-05-24T13:28:37","slug":"geografia-orizontului-local-dimensiune-importanta-a-formarii-competentelor-la-elevii-de-liceu","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revista.newprojects.org\/?p=1214","title":{"rendered":"Geografia orizontului local &#8211; dimensiune importanta a form\u0103rii competen\u021belor la elevii de liceu"},"content":{"rendered":"<h5>&#8211; Stancu Valentin-Irinel, profesor, geografie, Liceul Tehnologic \u201eNicolae Cior\u0103nescu\u201d, T\u00e2rgovi\u0219te<\/h5>\n<p>Situa\u0163iile variate de \u00eenv\u0103\u0163are cu un mare poten\u0163ial formativ din cadrul orelor de geografie pot fi realizate cu ajutorul produselor finite oferite de cercetarea \u015ftiin\u0163ific\u0103 (teorii, explica\u0163ii, taxonomii, diferite informa\u0163ii sau materiale grafice \u015fi cartografice) c\u00e2t \u015fi cu ajutorul metodelor pedagogice tradi\u0163ionale \u015fi moderne, \u00eendeosebi a celor activ-participative. \u00cen cadrul orelor de geografie folosirea h\u0103r\u0163ii, observa\u0163ia \u015fi analiza fenomenelor geografice sunt metode fundamentale care trebuie s\u0103 fie deprinse \u015fi aplicate frecvent de c\u0103tre elevi.\u00a0 \u00cen acest scop este\u00a0 necesar ca no\u0163iunile teoretice s\u0103 fie completate de activit\u0103\u0163i practice \u015fi aplicative, realizate at\u00e2t \u00een cadrul orelor de curs c\u00e2t \u015fi \u00een orizontul local prin organizarea excursiilor geografice \u015fi a viyitelor de observa\u0163ie \u015fi cercetare.<\/p>\n<p>Metodica pred\u0103rii geografiei al\u0103turi de cuno\u015ftin\u0163ele generale cu caracter psihopedagogic constituie pentru profesorul\u00a0 de geografie repere de baz\u0103\u00a0 alegerea celor mai potrivite procedee, metode \u015fi tehnici pentru realizarea sarcinilor \u015fi obiectivelor propuse \u00een cadrul orelor de geografie desf\u0103\u015firate\u00a0 cu elevii la orele de curs sau \u00een cadrul aplica\u0163iilor \u015fi excursiilor cu caracter geografic .Un bun profesor de geografie trebuie sa fie familiarizat \u015fi s\u0103 opereze \u00een activitatea de la catedra cu no\u0163iuni precum: con\u0163inutul procesului de \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2nt (planul de \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2nt, programele \u015fcolare \u015fi manualele \u015fcolare), metode, procedee metodico-\u015ftiin\u0163ifice de predare a geografiei pentru formarea unei viziuni clare \u015fi complete privind interpretarea unor fenomene \u015fi procese specifice.Abordarea sistemic\u0103 a con\u0163inuturilor, formarea capacit\u0103\u0163ilor\u00a0 \u015fi competen\u0163elor , utilizarea unor strategii, metode \u015fi tehnici de predare, \u00eenv\u0103\u0163are \u015fi evaluare eficiente\u00a0 de c\u0103tre profesorul de geografie contribuie la cre\u015fterea gradului de atractivitate al elevilor pentru orele de geografie \u015fi \u00eencurajeaz\u0103 ob\u0163inerea performan\u0163ei .<\/p>\n<p>Cre\u015fterea calit\u0103\u0163ii \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2ntului geografic presupune cumularea \u015fi corelarea activit\u0103\u0163ilor didactice cu cele de ordin \u015ftiin\u0163ific, respect\u00e2nd \u015fi aplic\u00e2nd principiile geografice (reparti\u0163iei spa\u0163iale, reparti\u0163iei \u00een timp; cauzalit\u0103\u0163ii; structuralismului, integr\u0103rii func\u0163ionale, diversit\u0103\u0163ii) pentru o clar\u0103 \u015fi complet\u0103 interpretare a fenomenelor \u015fi proceselor specifice.<\/p>\n<p>Noile programe \u015fcolare de gimnaziu \u015fi liceu a\u015fa cum sunt elaborate de Consiliul Na\u0163ional pentru Curriculum, trebuie s\u0103 fie folosite pentru a fixa locul fiec\u0103rui element component al activit\u0103\u0163ii didactice. Programele didactice pentru clasele IX \u2014 XII cuprind competen\u0163ele generale care se bazeaz\u0103, pe competen\u0163ele specifice care urm\u0103resc progresia \u00een acumularea de cuno\u015ftin\u0163e \u015fi competen\u0163e de la un an de studiu la altul. Pentru realizarea acestor obiective propuse pot fi organizate diferite tipuri de activit\u0103\u0163i de \u00eenv\u0103\u0163are realizate cu ajutorul unor con\u0163inuturi propuse de program\u0103 sau concepute de profesor.<\/p>\n<p>Cu ajutorul standardelor curriculare de performan\u0163\u0103 profesorul poate indica gradul \u00een care au fost atinse obiectivele curriculare, elabor\u00e2ndu-se diferite niveluri de performan\u0163\u0103 precum \u015fi itemii necesari probelor de evaluare din clas\u0103 sau din afara ei.<\/p>\n<p>Activizarea pred\u0103rii-\u00eenv\u0103\u0163\u0103rii presupune folosirea unor metode, tehnici \u015fi procedee care s\u0103-1 implice pe elev \u00een procesul de \u00eenv\u0103\u0163are, urm\u0103rindu-se dezvoltarea g\u00e2ndirii, stimularea creativit\u0103\u0163ii, dezvoltarea interesului pentru \u00eenv\u0103\u0163are, \u00een sensul form\u0103rii lui ca participant activ la procesul de educare. Astfel elevul este ajutat s\u0103 \u00een\u0163eleag\u0103 lumea \u00een care tr\u0103ie\u015fte \u015fi s\u0103 aplice \u00een diferite situa\u0163ii de via\u0163\u0103 ceea ce a \u00eenv\u0103\u0163at.<\/p>\n<p>\u00cen scopul unei\u00a0 mai bune integr\u0103ri a cunoa\u015fterii orizontului local \u00een cadrul procesului instructiv-educativ, care pune accent pe activitatea individual\u0103, recomand situa\u0163ii de \u00eenv\u0103\u0163are \u00een cadrul activit\u0103\u0163ilor (lec\u0163ii sau aplica\u0163ii \u00een teren) desf\u0103\u015furate la clasele a IX a \u015fi a XII a.<\/p>\n<h3>Studiul orizontului local prin utilizarea \u015fi interpretarea fotografiilor aeriene \u015fi a imaginilor satelitare<\/h3>\n<p>Fotografia aerospa\u0163ial\u0103 s-a impus \u00eencep\u00e2nd cu perioada de dup\u0103 cel de-al doilea r\u0103zboi mondial, ultimele decenii reprezent\u00e2nd o continu\u0103 perfec\u0163ionare \u015fi o recunoa\u015ftere a necesit\u0103\u0163ii acesteia prin utilizarea \u00een domenii diverse de activitate.<\/p>\n<p>Studiul calit\u0103\u0163ii mediului \u015fi al a\u015fez\u00e3rilor umane a cunoscut noi perspective prin utilizarea acestor tehnologii moderne datorit\u0103 caracteristicilor acestora\u00a0:<\/p>\n<ul>\n<li>fidelitatea cu care redau suprafa\u0163a terest\u0103 \u015fi caracteristici ale componentelor mediului \u00eenconjur\u0103tor\u00a0;<\/li>\n<li>aten\u0163ia la detaliu \u015fi posibilitatea utiliz\u0103rii meterialelor \u00een sistemul geoinformatic;<\/li>\n<li>repetabilitatea periodic\u0103, zilnic\u0103 (sateli\u0163ii geosincroni) sau la dorin\u0163a autorit\u0103\u0163ilor\/institu\u0163iilor (fotografiile aeriene)\u00a0;<\/li>\n<li>rapiditatea cu care sunt transmise imaginile;<\/li>\n<li>aplicabilitatea practic\u0103 a materialelor culese.<\/li>\n<\/ul>\n<p>Studiul calit\u0103\u0163ii mediului este o preocupare la nivel global (binecunoscutele Conferin\u0163e \u015fi Summit-uri pe tema mediului) dar trebuie s\u0103 devin\u0103 mai ales o preocupare la nivel na\u0163ional \u015fi local.<\/p>\n<p>Prin intermediul fotografiei aerospa\u0163iale principalul beneficiu este interconectarea datelor \u015fi interpret\u0103rilor la nivel regional sau local \u015fi ac\u0163ionarea \u00een con\u015ftiin\u0163\u0103 de cauz\u0103 \u00een urma analizei \u015fi interpret\u0103rii contextului global.<\/p>\n<p>La nivelul disciplinei, fotografia spa\u0163ial\u0103 va constitui o parte a viitorului studiului geografic, imaginile din satelit \u015fi fotografiile aeriene revolu\u0163ion\u00e2nd domenii diverse \u00eencep\u00e2nd cu realizarea h\u0103r\u0163ilor p\u00e2n\u0103 la studiul efectelor polu\u0103rii asupra biodiversit\u0103\u0163ii \u00een diverse regiuni, restr\u00e2ngerea suprafe\u0163ei \u00eemp\u00e3durite, sc\u00e3derea biomasei sau analiza raportului dintre spa\u0163iile verzi \u015fi calitatea mediului de via\u0163\u0103 \u00een a\u015fez\u0103rile urbane sau rurale.<\/p>\n<p>Principalele domenii de studiu al calit\u0103\u0163ii mediului, prin fotografia aerian\u0103 \u015fi spa\u0163ial\u0103, sunt:<\/p>\n<ul>\n<li>realizarea h\u0103r\u0163ilor topografice \u015fi cartarea fenomenelor cu efect negativ asupra mediului;<\/li>\n<li>interpretarea fenomenelor legate de dinamica scoar\u0163ei terestre;<\/li>\n<li>analiza unit\u0103\u0163ilor de relief afectate de morfodinamica actual\u0103;<\/li>\n<li>interpretarea proceselor din atmosfer\u0103 \u015fi prognoza producerii unor fenomene cu efecte negative asupra a\u015fez\u00e3rilor,\u00a0 omului \u015fi mediului \u00eenconjur\u0103tor;<\/li>\n<li>interpretarea evolu\u0163iei bazinelor hidrografice \u015fi a caracteristicilor apelor;<\/li>\n<li>analiza covorului vegetal \u015fi chiar a habitatelor naturale sau a regiunilor de pasaj ale animalelor \u015fi p\u0103s\u0103rilor s\u0103lbatice sau a speciilor pe cale de dispari\u0163ie;<\/li>\n<li>identificarea surselor de poluare naturale \u015fi antropice \u015fi a impactului acestora, prin analiza comparativ\u0103 \u015fi a evolu\u0163iei caracteristicilor componentelor mediului.<\/li>\n<\/ul>\n<h3><strong>\u00a0<\/strong>Jocurile geografice<\/h3>\n<p>Studiul geografiei se realizeaz\u0103 conform planului cadru, majoritar \u00eentr-o ora pe s\u0103pt\u0103m\u00e2n\u0103. Curriculum-ul de geografie recomand\u0103 trecerea de la geografia de tip descriptiv spre un demers de \u00eenv\u0103\u0163are care \u00eencurajeaz\u0103 \u00een\u0163elegerea relevan\u0163ei geografice pentru via\u0163a cotidian\u0103 a elevului.<\/p>\n<p>Cunoa\u015ftem, cu totii c\u0103 geografia este o disciplin\u0103 care treze\u015fte interesul \u015fi curiozitatea elevilor \u00eentr-o masur\u0103 satisf\u0103c\u0103toare, \u00eens\u0103 un rol deosebit \u00een atragerea elevilor spre cunoa\u015ftere \u00eel are integrarea \u00een cadrul orelor a activit\u0103\u0163ilor participative, \u00een care elevul s\u0103 se simt\u0103 valorizat, iar \u00een afara orelor de curs corelarea no\u0163iunilor teoretice cu lumea \u00een care \u00ee\u015fi desf\u0103\u015foar\u0103 via\u0163a.<\/p>\n<p>Una din aceste metode e reprezentat\u0103 de <strong>jocul didactic geografic<\/strong>, recunoscut ca av\u00e2nd multiple valen\u0163e formative, deoarece r\u0103spunde particularit\u0103\u0163ilor de v\u00e2rst\u0103 ale micilor \u015fcolari.<\/p>\n<p>Jocul geografic constituie o form\u0103 accesibil\u0103 \u015fi placut\u0103 de \u00eenv\u0103\u0163are activ-participativ\u0103, stimul\u00e2nd \u00een acela\u015fi timp, interesul, ini\u0163iativa, curiozitatea \u015fi creativitatea elevilor. Poate fi folosit at\u00e2t ca metoda de predare, dar mai ales ca mijloc util de consolidare \u015fi aplicare a cuno\u015ftintelor \u00eensu\u015fite.<\/p>\n<p>Datorit\u0103 multiplelor sale valen\u0163e formative, jocul este larg folosit \u00een activitatea didactic\u0103, dar impune o serioas\u0103 pregatire din partea profesorului. Structura metodologic\u0103 a jocului implic\u0103 capacit\u0103\u0163i intelectuale organizate \u015ftiin\u0163ific, strategii de planificare, r\u0103bdare, competi\u0163ie, c\u00e2\u015ftig.<\/p>\n<p>Jocul geografic, bazat pe reguli acceptate sau negociate de elevi, genereaz\u0103 pl\u0103cere, destindere, atractivitate, satisface o cerin\u0163\u0103, o trebuin\u0163\u0103 interioar\u0103, dezvolt\u0103 dragostea pentru frumos, pentru turism, patriotismul \u015fi l\u0103rge\u015fte orizontul geografic al elevilor.<\/p>\n<p>Ca metoda activ\u0103 de \u00eensu\u015fire \u015fi consolidare a cuno\u015ftintelor, jocurile geografice, prin con\u0163inutul lor, completeaz\u0103 preg\u0103tirea elevilor \u015fi le spore\u015fte interesul pentru geografie, ajut\u00e2nd \u00een acela\u015fi timp profesorul la cunoa\u015fterea capacit\u0103\u0163ii elevilor.<\/p>\n<p>Sub aspect didactic, dezvolt\u0103 spiritul inventiv \u015fi creator al elevilor, le stimuleaz\u0103 interesul pentru literatura geografic\u0103, pentru informa\u0163iile din mass &#8211; media \u015fi contribuie la educarea spiritului colectiv. Sarcina jocului trebuie s\u0103 fie subordonat\u0103 scopului instructiv-educativ al lec\u0163iei.<\/p>\n<p>Ca \u015fi lectura geografic\u0103, jocurile, organizate \u015fi desf\u0103\u015furate metodic, au o valoare formativ\u0103 deosebit\u0103, duc\u00e2nd la deprinderi trainice \u015fi la un progres evident al proceselor psihice, al nivelului intelectual al elevilor, spore\u015fte interesul pentru obiectul geografie. Datorita laturii lui instructive duce la dezvoltarea g\u00e2ndirii, imagina\u0163iei \u015fi creativit\u0103\u0163ii.<\/p>\n<p>\u00cen raport cu obiectivele propuse \u00een lec\u0163ie se alege jocul corespunzator, se stabilesc regulile desf\u0103\u015fur\u0103rii lui, con\u0163inutul \u015fi forma de organizare.<\/p>\n<p>Reu\u015fita jocului, fie c\u0103 se desfa\u015foar\u0103 individual, pe grupe sau echipe, presupune cunoa\u015fterea din timp de c\u0103tre elevi a temei, a bibliografiei, a regulamentului de desf\u0103\u015furare pentru a reactualiza cuno\u015ftintele \u00eensu\u015fite.<\/p>\n<p>Exemple de jocuri folosite la ora de geografie:<\/p>\n<ol>\n<li><strong>Rebusul geografic <\/strong>poate fi folosit \u00een mai multe momente ale lec\u0163iei: verificarea, consolidarea, fixarea cuno\u015ftintelor \u015fi la trecerea la lec\u0163ia nou\u0103.\u00a0 \u00cen func\u0163ie de contribu\u0163ia elevilor rebusul geografic poate \u00eembr\u0103ca dou\u0103 aspecte:<\/li>\n<\/ol>\n<ul>\n<li>este pregatit de profesor \u015fi rezolvat de elevi;<\/li>\n<li>este formulat \u015fi rezolvat de elevi sub \u00eendrumarea profesorului.<\/li>\n<\/ul>\n<p>Jocul se desfasoar\u0103 cu \u00eentreg colectivul clasei, alc\u0103tuindu-se at\u00e2tea exemplare c\u00e2\u0163i elevi sunt. Acest joc poate fi folosit at\u00e2t pe parcursul lec\u0163iei c\u00e2t \u015fi la concursurile pe teme geografice.<\/p>\n<ol start=\"2\">\n<li><strong> Lan\u0163ul geografic<\/strong><\/li>\n<\/ol>\n<p>Se alege tema jocului (mun\u0163i, dealuri, ape, lacuri, localit\u0103\u0163i, localit\u0103\u0163i turistice etc.) .<\/p>\n<p><strong>Exemplu: <\/strong>La ,,<strong>Nume de localit\u0103\u0163i&#8221; <\/strong>prima denumire este dat\u0103 de profesor, urmeaz\u0103 o denumire de localitate care \u00eencepe cu ultima liter\u0103 a cuv\u00e2ntului anterior (T\u0103t\u0103rani, Izvoare&#8230;).<\/p>\n<p>Elevii vor indica \u015fi pe hart\u0103 localitatea numit\u0103, sau pot s\u0103 descrie \u015fi s\u0103 formuleze considera\u0163ii despre acea localitate, pot indica forma de relief unde este a\u015fezat\u0103, pot aduce nout\u0103\u0163i din lecturile geografice sau, unde este cazul, pot prezenta rolul localit\u0103\u0163ii la nivelul jude\u0163ului sau statului.<\/p>\n<ol start=\"3\">\n<li><strong> ,,Cine \u015ftie c\u00e2\u015ftig\u0103!&#8221;<\/strong><\/li>\n<\/ol>\n<p><strong>\u00a0<\/strong>Acest joc se desf\u0103\u015foar\u0103 pe grupe. Fiecare grup\u0103 prime\u015fte o fi\u015f\u0103 de evaluare de tipul unui tabel, care se va completa pe parcursul jocului. Spre exemplu<\/p>\n<table>\n<tbody>\n<tr>\n<td width=\"54\">Litera<\/td>\n<td width=\"123\">Ora\u015fe\/localit\u0103\u0163i<\/td>\n<td width=\"87\">Mun\u0163i<\/td>\n<td width=\"73\">Ape<\/td>\n<td width=\"74\">Plante<\/td>\n<td width=\"81\">Animale<\/td>\n<td width=\"74\">Total<\/p>\n<p>puncte<\/td>\n<\/tr>\n<tr>\n<td width=\"54\">M<\/td>\n<td width=\"123\">M\u0103ne\u015fti<\/td>\n<td width=\"87\">Metaliferi<\/td>\n<td width=\"73\">Motru<\/td>\n<td width=\"74\">M\u0103ce\u015f<\/td>\n<td width=\"81\">Mistre\u0163<\/td>\n<td width=\"74\"><\/td>\n<\/tr>\n<tr>\n<td width=\"54\">O<\/td>\n<td width=\"123\"><\/td>\n<td width=\"87\"><\/td>\n<td width=\"73\"><\/td>\n<td width=\"74\"><\/td>\n<td width=\"81\"><\/td>\n<td width=\"74\"><\/td>\n<\/tr>\n<tr>\n<td width=\"54\">V<\/td>\n<td width=\"123\"><\/td>\n<td width=\"87\"><\/td>\n<td width=\"73\"><\/td>\n<td width=\"74\"><\/td>\n<td width=\"81\"><\/td>\n<td width=\"74\"><\/td>\n<\/tr>\n<\/tbody>\n<\/table>\n<p>Profesorul sau un elev obesrvator va spune \u00een g\u00e2nd alfabetul \u015fi un elev spune ,,stop&#8221;. Conducatorul jocului va anun\u0163a la ce litera a ajuns. Fiecare grupa va completa cuvintele cu litera respectiv\u0103. R\u0103spunsurile identice se noteaz\u0103 cu 5 puncte, cele corecte \u015fi diferite cu 10 puncte, iar lipsa r\u0103spunsului atrege 0 puncte. Va ca\u015ftiga grupa cu cele mai multe puncte la sf\u00e2r\u015fitul activit\u0103\u0163ii.<\/p>\n<ol start=\"4\">\n<li><strong> Excursia imaginar\u0103 pe hart\u0103<\/strong><\/li>\n<\/ol>\n<p>Este un itinerar care se face pe harta nominaliz\u00e2nd ora\u015fe, forme de relief, vegeta\u0163ie, animale, puncte turistice, ape etc. Formularea acestor jocuri geografice poate fi simpl\u0103 sau complex\u0103, \u00een func\u0163ie de obiectivele propuse \u015fi de v\u00e2rsta copiilor. Traseul imaginar poate uni porturi, poate identifica comori (coordonate geografice), iar profesorul poate solicita caracterizarea din punct de vedere climatic, hidrografic, biopedogeografic a regiunile traversate.<\/p>\n<p>Exemplu de activitate:<\/p>\n<p>\u00ab\u00a0 La apus de soare, daca pornesti pe o insula frumoasa aflat\u0103 la 23 grade si 30 minute latitudine nordic\u0103 \u015fi 120 grade longitudine estic\u0103, atunci c\u00e2nd ora Rom\u00e2niei este 12 poti gasi o comoara.<\/p>\n<p>Preg\u0103te\u015fte-\u0163i echipajul \u015fi s\u0103 pornim\u00a0!\u00a0\u00bb<\/p>\n<ol>\n<li><strong>\u00ab\u00a0\u0162ara\/localitatea aceasta sunt eu\u00a0!\u00bb <\/strong>fiecare elev se va identifica de la \u00eenceputul anului \u015fcolar sau semestrului cu un stat sau localitate \u015fi va str\u00e2nge sub form\u0103 de portofoliu mai multe tipuri de materiale (imagini, h\u0103r\u0163i, grafice) sau informa\u0163ii \u015fi \u015ftiri despre subiectul ales. \u00cen cazul \u00een care elevii doresc, se pot grupa pe echipe \u015fi fiecare \u00ee\u015fi va folosi talentul propriu pentru realizarea unui material complex. Portofoliul va deveni mai complex \u00a0\u015fi se va completa cu c\u00e2t programa este parcurs\u0103.<\/li>\n<\/ol>\n<p>Abordarea jocului didactic in procesul instructiv-educativ imbina utilul cu pl\u0103cutul, transform\u00e2nd actul didactic \u00eentr-unul atractiv, interesant, in care copiii invata cu placere sub aparenta de joc. Utiliz\u00e2nd jocul didactic, \u00een lec\u0163iile de geografie, st\u00e2rnim curiozitatea elevilor de a cunoa\u015fte orizontul local, de a deveni cet\u00e3\u0163eni activi, membri activi \u00een comunit\u00e3\u0163ile lor.<\/p>\n<h3>Bibliografie<\/h3>\n<p>Dulam\u0103 Maria Eliza (2002) &#8211;<em>Modele, strategii si tehnici activizante cu aplicatii \u00een geografie<\/em>, Editura Clusium, Cluj Napoca<\/p>\n<p>*** (1981) <em>Studii geografice cu elevii asupra calit\u0103\u0163ii mediului \u00eenconjur\u0103to<\/em>r, Editura didactic\u0103 \u015fi pedagogic\u0103, Bucure\u015fti;<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>&#8211; Stancu Valentin-Irinel, profesor, geografie, Liceul Tehnologic \u201eNicolae Cior\u0103nescu\u201d, T\u00e2rgovi\u0219te Situa\u0163iile variate de \u00eenv\u0103\u0163are cu un mare poten\u0163ial formativ din cadrul orelor de geografie pot fi realizate cu ajutorul produselor finite oferite de cercetarea \u015ftiin\u0163ific\u0103 (teorii, explica\u0163ii, taxonomii, diferite informa\u0163ii sau materiale grafice \u015fi cartografice) c\u00e2t \u015fi cu ajutorul metodelor pedagogice tradi\u0163ionale \u015fi moderne, \u00eendeosebi&#8230;<\/p>\n","protected":false},"author":7,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[5],"tags":[],"class_list":["post-1214","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-educatie21"],"aioseo_notices":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revista.newprojects.org\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/1214","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revista.newprojects.org\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revista.newprojects.org\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revista.newprojects.org\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/7"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revista.newprojects.org\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=1214"}],"version-history":[{"count":5,"href":"https:\/\/revista.newprojects.org\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/1214\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":1221,"href":"https:\/\/revista.newprojects.org\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/1214\/revisions\/1221"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revista.newprojects.org\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=1214"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revista.newprojects.org\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=1214"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revista.newprojects.org\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=1214"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}