{"id":1324,"date":"2018-07-23T10:25:53","date_gmt":"2018-07-23T08:25:53","guid":{"rendered":"http:\/\/revista.newprojects.org\/?p=1324"},"modified":"2019-08-27T10:36:41","modified_gmt":"2019-08-27T08:36:41","slug":"rolul-limbajului-corpului-in-comunicarea-profesor-elev","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revista.newprojects.org\/?p=1324","title":{"rendered":"Rolul limbajului corpului \u00een comunicarea profesor &#8211; elev"},"content":{"rendered":"\n<h5 class=\"wp-block-heading\">NI\u021aOI-SP\u0102TARU ANDREEA M\u0102D\u0102LINA, informatician<\/h5>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\">\u00cen aceast articol imi propun s\u0103 dezvolt un subiect destul de eterogen \u015fi deopotriv\u0103 riscant dac\u0103 \u0163inem seama de \u201et\u0103r\u0103mul mi\u015fc\u0103tor\u201d al comunic\u0103rii non-verbale. Nu doresc s\u0103 surprind \u00eentregul spa\u0163iu al comunic\u0103rii non-verbale deoarece o atare analiz\u0103 ar solicita&nbsp; un efort documentar riguros \u015fi consacrarea c\u00e2torva ani buni de studiu. Aria investiga\u0163ional\u0103 s-a redus la surprinderea \u015fi interpretarea unui ansamblu gestual compus din mi\u015fc\u0103rile membrelor superioare (m\u00e2na,cotul,bra\u0163ul) \u015fi inferioare. De fapt s-a \u00eencercat o intrepretare practic\u0103 a comportamentului uman.<\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\">&nbsp; Procesul de comunicare cuprinde urmatoarele\nelemente:<\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\">1. Emitatorul, cel care elaboreaza mesajul.<\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\">2. Mesajul, este forma fizica in care\nemitatorul codifica informatia<\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\">3. Mijlocul de comunicare sau canalul de\ncomunicare este drumul parcurs de mesaj dinspre emitator spre receptor. <\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\">4. Limbajul comunicarii poate fi verbal, non\nverbal&nbsp;\u015fi paraverbal.<\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\">5. Receptorul este persoane care primeste mesajul<\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\">6. Contextul este foarte important pentru ca aceleasi\ncuvinte vor suna altfel intr-o clas\u0103 decat pe strada<\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\">Comunicarea \u00een cadrul speciei\numane a existat ini\u0163ial ca un comportament indispensabil \u00eendeplinirii\nfunc\u0163iilor vitale: hran\u0103, reproducere, securitate. Procesul s-a dezvoltat prin\napari\u0163ia dimensiunii sociale cu raporturi diversificate. Saltul pe o treapt\u0103\nsuperioar\u0103 s-a bazat pe ra\u0163ionalitate, control \u015fi creativitate.<\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\">Comunicarea este esen\u0163a\nleg\u0103turilor interumane \u0219i trebuie s\u0103 avem \u00een vedere c\u0103 aceasta este singura\nmodalitate a fiin\u0163ei de a exista.<\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\">&nbsp; Exista mai multe tipuri de comunicare: comunicare\nvizual\u0103, comunicare olfactiv\u0103, comunicare artistic\u0103, prezen\u0163a personal\u0103,\nproxemica, limbajul timpului.<\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\"><em>&nbsp;&nbsp;Managementul rela\u0163iilor interpersonale\nprofesor-elev are ca obiect aptitudinile manageriale \u00een domeniul rela\u0163iilor\ninterpersonale pe care profesorul\/conduc\u0103torul de grup le exercit\u0103 \u00een raport cu\nelevii percepu\u0163i ca grup. <\/em><\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\">Clasa de elevi este un grup de inv\u0103\u021bare care se aseam\u0103n\u0103, in multe\nprivinte, cu un grup de munc\u0103 dar are si c\u00e2teva caracteristici proprii.<\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\">&nbsp; Asem\u0103narea cu un grup de munc\u0103 este\ndat\u0103 de faptul c\u0103 scopul fundamental al constituirii grupului il reprezint\u0103\nrealizarea sarcinilor de munc\u0103 (de inv\u0103\u021bare pentru elevi) pentru satisfacerea\nc\u0103rora sunt mobilizate resursele tuturor membrilor grupului. <\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\">&nbsp; La nivelul fiec\u0103reia dintre cele doua\ncategorii de grupuri se elaboreaz\u0103 reguli proprii care dau indentitate \u0219i\npersonalitate respectivei comunit\u0103\u021bi. <\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\">Prima caracteristic\u0103 a grupului de inv\u0103\u021bare o constituie situarea in\ncentrul obiectivului sau de activitate a sarcinii de organizare \u0219i desf\u0103\u0219urare\na procesului instructiv-educativ. <\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\">Unit\u0103\u021bii \u0219colare \u00eei revine, \u00een primul r\u00e2nd, misiunea de a informa \u0219i familiariza\nelevii cu diverse domenii ale cunoa\u0219terii, dar \u0219i de a-i forma in spiritul\ncerin\u021belor formulate de societate la un moment dat.<\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\">&nbsp; Realizarea acestor aspira\u021bii este\nfavorizat\u0103 de c\u00e2teva evenimente care s-au produs recent \u00een func\u021bionalitatea \u0219colii\n\u0219i care atrag aten\u021bia asupra rolului proceselor de comunicare, respective:<\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\">&#8211; centrarea activit\u0103\u021bii de predare nu pe profesor ci pe cel ce inva\u021b\u0103;<\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\">&#8211; remarcarea avantajului folosirii metodelor active in procesul de\npredare inv\u0103\u021bare; <\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\">&#8211; democratizarea rela\u021biei profesor-elev;<\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\">&#8211; elaborarea unei temeinice fundamentari toeretice privind managementul\nclasei de elevi in legatura cu care s-a produs reconsiderarea rolurilor\nactorilor implica\u021bi in actul educa\u021bional;<\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\">&#8211; diversificarea surselor de informare pe care le poate folosi elevul.<\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\">Nu exist\u0103 o comunicare \u00eentre elevi \u0219i profesori din cauza urmatoarele\ncategorii de cauze:<\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\">-natura temperamental\u0103 (in mare m\u0103sur\u0103 hotar\u00e2t\u0103 prin programul genetic):\nintrovertit, nesociabil, necomunicativ, timid, pasiv;<\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\">-gradul de solicitare in realizarea sarcinilor \u0219colare;<\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\">-atractivitatea pe care o inspir\u0103 educatorul;<\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\">-atractivitatea pe care o inspir\u0103 disciplina de inv\u0103\u021b\u0103m\u00e2nt;<\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\">-capacitatea stimulativ\u0103 a educatorului;<\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\">-capacitatea stimulativ\u0103 a clasei de elevi;<\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\">-gradul de satisfac\u021bie personal\u0103 pe care il procur\u0103 interac\u021biunea;<\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\">-gradul de satisfac\u021bie inter-personal\u0103 pe care il procur\u0103 interac\u021biunea;<\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\">-masura in care interac\u021biunea poate satisface a\u0219tept\u0103rile, speran\u021bele,\naspira\u021biile elevului;<\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\">-climatul psiho-afectiv pe care il degaj\u0103 institu\u021bia in mod explicit \u0219i\nimplicit.<\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\">&nbsp;Cu aceast\u0103 ocazie s-a efectuat \u0219i un studiu de caz, iar scopul acestui studiu a\nfost acela de a determina modul \u00een care limbajul nonverbal practicat de c\u0103tre\nprofesori, accentueaz\u0103 \u015fi d\u0103 credibilitate limbajului verbal.<\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\">&nbsp;Ca \u015fi obiective, mi-am propus s\u0103\nidentific aspectele limbajului nonverbal care sunt percepute de c\u0103tre clasa de\nelevi, precum \u015fi nivelul de percep\u0163ie al acestora, ca de altfel \u015fi influen\u0163ele\npe care acesta le are \u00een cre\u015fterea interesului fa\u0163\u0103 de disciplina predat\u0103 de\nprofesor, \u00een cre\u015fterea nivelului instructiv &#8211; educativ al procesului\neduca\u0163ional \u015fi, de ce nu, \u00een sporirea ata\u015famentului fa\u0163\u0103 de institu\u0163ia de\n\u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2nt.<\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\">&nbsp;Au fost folosite urm\u0103toare metode de\nstudiu: <\/p>\n\n\n\n<ul class=\"wp-block-list\"><li>Studiul documentelor de specialitate,\ndocumentarea este o activitate indespensabil\u0103 si de cea mai mare \u00eensemn\u0103tate\npentru cercetarea \u015ftiin\u0163ific\u0103, \u00eentruc\u00e2t prin intermediul ei se ia cuno\u015ftin\u0163\u0103 de\nexperien\u0163a social\u0103 dob\u00e2ndit\u0103 \u00een diferite domenii ale realit\u0103\u0163ii.<\/li><li>Convorbirea, interviul este &#8222;o\nconvorbire \u00eentre dou\u0103 persoane, un intervievator \u015fi un intervievat, condus\u0103 \u015fi\n\u00eenregistrat\u0103 de intervievator. Scopul acestei convorbiri este de a favoriza\nproducerea unui discurs pe o tem\u0103 definita de un cadru de cercetare.&#8221;<\/li><li>Chestionarul, reprezint\u0103 o succesiune\nlogic\u0103 \u015fi psihologic\u0103 de \u00eentreb\u0103ri scrise sau imagini grafice cu func\u0163ie de\nstimuli, \u00een raport cu ipotezele cercet\u0103rii, care prin administrare de c\u0103tre\noperatorii de anchet\u0103 sau prin autoadministrare, determin\u0103 din partea celui\nanchetat un comportament verbal sau nonverbal, ce urmeaz\u0103 a fi \u00eenregistrat \u00een\nscris. <\/li><\/ul>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\">&nbsp;Metoda statistico \u2013 matematic\u0103, in\nprimul r\u00e2nd, utilizarea larg\u0103 a metodei matematice este legat\u0103 de studiul\ncantitativ al lucrurilor \u015fi fenomenelor pe care fiecare domeniu le cuprinde. In\nacela\u015fi timp \u00eens\u0103, matematica conduce \u015fi la studiul aspectelor calitative ale\nfenomenelor tocmai datorit\u0103 rela\u0163iei str\u00e2nse, obiective care exist\u0103 \u00eentre\nvaria\u0163iile cantitative \u015fi calitative ale acestor fenomene.<\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\">&nbsp;In al doilea r\u00e2nd, statistica ramur\u0103 a\nmatematicii, devenit\u0103 ea \u00eens\u0103\u015fi \u015ftiin\u0163\u0103 \u015fi metod\u0103, s-a dezvoltat \u00een mod\ndeosebit din necesit\u0103\u0163ile \u015ftiin\u0163elor sociale de a explica natura\ndeterminismului probabilist. Ca metod\u0103, statistica desprinde din studiul\nfenomenelor de masa conexiuni \u015fi corela\u0163ii, semnifica\u0163ii ale rezultatelor\nob\u0163inute asupra unor e\u015fantioane ca \u015fi anticiparea evolu\u0163iei unor parametri ai\nacestora asupra popula\u0163iei. Teoria matematica a probabilit\u0103\u0163ilor st\u0103 la baza\nprelucr\u0103rii statistice a datelor empirice.<\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\">Mimica, gesturile \u00eempreun\u0103\ncu postura, utilizarea spa\u0163iului, contactul vizual, atingerile corporale,\n\u00eembr\u0103c\u0103mintea, mirosurile, tonul vocii, reprezentarea timpului \u00eenso\u0163esc \u015fi,\nuneori, \u00eenlocuiesc cuvintele. Toate acestea alc\u0103tuiesc comunicarea nonverbal\u0103\nprezent\u0103 \u00een toate interac\u0163iunile interumane, intervenind implicit \u015fi \u00een rela\u0163ia\nprofesor &#8211; elev.<\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\">Rela\u021bionarea \u00eentre elevi \u015fi profesori are efecte benefice pentru procesul\neducativ, exist\u00e2nd o corela\u0163ie pozitiv\u0103 \u00eentre dezvoltarea cognitiv\u0103, abilitatea\nde comunicare, atrac\u0163ia interpersonal\u0103 \u015fi prietenie.<\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\">&nbsp;Rela\u0163ia elev &#8211; profesor \u00eentrune\u015fte\ncaracteristicile unei rela\u0163ii sociale conform c\u0103reia o rela\u0163ie social\u0103 se\nstabile\u015fte c\u00e2nd un individ sau performer joac\u0103 acela\u015fi rol \u00een fa\u0163a aceluia\u015fi\npublic, \u00een diferite ocazii. Rela\u0163ia dintre comportamentele nonverbale de\napropiere \u015fi \u00eencrederea \u00een profesori din partea elevilor este puternic\ninfluen\u0163at\u0103 de m\u0103surile de apropiere \u015fi afec\u0163iune dec\u00e2t de cele de dominare,\n\u00eent\u0103rind \u00eencrederea ca element cheie \u00een rela\u0163ia dintre elev \u015fi profesor.\nAstfel, o apropiere nonverbal\u0103 moderat crescut\u0103 are un efect mai pozitiv asupra\n\u00eenv\u0103\u0163\u0103rii elevilor dec\u00e2t o apropiere nonverbal\u0103 excesiv\u0103 sau sc\u0103zut\u0103. Unul\ndintre principalele scopuri ale profesorilor \u00een ceea ce prive\u015fte predarea\nlec\u0163iilor este de a ob\u0163ine \u015fi men\u0163ine cooperarea elevilor pentru activit\u0103\u0163ile derulate\n\u00een sala de curs. Cooperarea elevilor \u015fi gradul de implicare sunt criterii\nimportante pe care profesorii le folosesc pentru a evalua activit\u0103\u0163ile din\ntimpul orei \u015fi pentru a judeca succesul unei activit\u0103\u0163i didactice.<\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\">At\u00e2t \u00een cadrul comunic\u0103rii cotidiene c\u00e2t \u015fi \u00een cea dintre profesorii \u015fi\nelevi folosim elemente ale limbajului nonverbal prin care, cu sau f\u0103r\u0103 voia\nnoastr\u0103, transmitem informa\u0163ii care vin s\u0103 \u00eent\u0103reasc\u0103 sau, dimpotriv\u0103, s\u0103\ndiminueze for\u0163a mesajelor verbale.<\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\">In concluzie, in urma efectu\u0103rii studiului, devine evident faptul c\u0103 elevii au capacitatea de a distinge elemente ale limbajului nonverbal, lucru care \u00eei influen\u0163eaz\u0103 \u00een adoptarea unei atitudini pozitive at\u00e2t fa\u0163\u0103 de disciplina studiat\u0103 c\u00e2t \u015fi fa\u0163\u0103 de profesor. De aceea, consider c\u0103 profesorii ar trebui s\u0103 acorde o mai mare importan\u0163\u0103 aspectelor legate de comunicarea nonverbal\u0103 \u015fi a modului \u00een care aceasta poate modifica \u00een sens pozitiv modul \u00een care se desf\u0103\u015foar\u0103 orele, poate cre\u015fte nivelul de atractivitate al acestora c\u00e2t \u015fi&nbsp; nivelul de colaborare \u015fi implicare al elevilor.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>NI\u021aOI-SP\u0102TARU ANDREEA M\u0102D\u0102LINA, informatician \u00cen aceast articol imi propun s\u0103 dezvolt un subiect destul de eterogen \u015fi deopotriv\u0103 riscant dac\u0103 \u0163inem seama de \u201et\u0103r\u0103mul mi\u015fc\u0103tor\u201d al comunic\u0103rii non-verbale. Nu doresc s\u0103 surprind \u00eentregul spa\u0163iu al comunic\u0103rii non-verbale deoarece o atare analiz\u0103 ar solicita&nbsp; un efort documentar riguros \u015fi consacrarea c\u00e2torva ani buni de studiu. Aria&#8230;<\/p>\n","protected":false},"author":7,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[5],"tags":[],"class_list":["post-1324","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-educatie21"],"aioseo_notices":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revista.newprojects.org\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/1324","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revista.newprojects.org\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revista.newprojects.org\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revista.newprojects.org\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/7"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revista.newprojects.org\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=1324"}],"version-history":[{"count":3,"href":"https:\/\/revista.newprojects.org\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/1324\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":1329,"href":"https:\/\/revista.newprojects.org\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/1324\/revisions\/1329"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revista.newprojects.org\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=1324"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revista.newprojects.org\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=1324"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revista.newprojects.org\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=1324"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}