Av\u00e2nd originea \u00een termenul latin communicare<\/em> , – Comunicarea\u2013 \u00eenseamn\u0103 a pune\n\u00een comun, a fi \u00een rela\u0163ie \u0219i oferind rasei umane ascenden\u0163a limbajului\narticulat \u015fi nuan\u0163area reprezent\u0103rii complexit\u0103\u0163ii naturii sale \u015fi a\nuniversului de care este apar\u0163in\u0103toare, fiind un indispensabil liant social \u00een\nexisten\u0163a, func\u0163ionarea \u015fi organizarea unei comunit\u0103\u0163i. <\/p>\n\n\n\n Umanitatea este \u00een esen\u0163\u0103 un organism\ncomunica\u0163ional, o construc\u0163ie de ,,rela\u0163ii con\u015ftiente \u015fi inten\u0163ionale\u201d[1]<\/a>,\ncare implic\u0103 influen\u0163\u0103 social\u0103 puternic\u0103 \u00een reciprocitatea reflect\u0103rii sinelui\n\u00een raport cu ceilal\u0163i.<\/p>\n\n\n\n \u00cen mod evident, exist\u0103 o rela\u0163ia de\ninterdependen\u0163\u0103 dintre conflict \u015fi comunicare \u2013 este vizibil\u0103 din numeroasele situa\u0163ii de\ncomunicare care genereaz\u0103 conflicte, dar \u015fi din ac\u0163iunile de prevenire,\nevitare, diminuare, detensionare \u015fi rezolvare ale conflictului care angreneaz\u0103\ncapacit\u0103\u0163ile de comunicare; din ambivalen\u0163a func\u0163iei procesului de comunicare,\nprin care se exteriorizeaz\u0103 identificarea sau non-identificarea sistemic\u0103 – \u015fi\nreferirile se pot face \u00een acest sens la nivelurile intrapersonal, dar \u00een\nspecial interpersonal, cu structurile sale viz\u00e2nd realitatea cotidian\u0103 sau cea\norganiza\u0163ional\u0103 – se pot pierde sau dimpotriv\u0103, se pot c\u00e2\u015ftiga imperii,\nr\u0103zboaie, vie\u0163i. <\/p>\n\n\n\n Comunicarea semnific\u0103, schimbul de mesaje \u015fi\ninforma\u0163ii necesare \u00eendeplinirii scopului \u015fi obiectivelor planificate, fiind\nfundamentul necesar func\u0163iei de coordonare\u201d[2]<\/a>\nprin care managerul confer\u0103 integralitate \u015fi sincronizare vie\u0163ii\norganiza\u0163ionale, ca \u015fi procesului de\nmanageriere a conflictului. Liniile generale pe care se axeaz\u0103 procesul de\ncomunicare \u00een c\u00e2mpul modelelor liniare, conform teoriei matematice,\nmodelul-surs\u0103 devenit deja tradi\u0163ional, elaborat de Shannon \u015fi Weaver[3]<\/a>\n(The Mathematical Theory of\nCommunication,<\/em>) se reg\u0103sesc prin \u00eengustarea ariei de focalizare \u015fi \u00een\ncadrul managementului conflictului \u00een organiza\u0163iilor furnizoare de educa\u0163ie\nprin referire la elementele indispensabile.<\/p>\n\n\n\n Sursa, <\/em>persoana care\ndecide s\u0103 transmit\u0103 un mesaj poate fi \nuna dintre p\u0103r\u0163ile conflictuale \u00een cazul declan\u015f\u0103rii conflictului, un\nmembru al organiza\u0163iei educa\u0163ionale \u2013 cadru didactic, membru al personalului\nauxiliar, elev – sau managerul organiza\u0163iei, mediatorul \u015fi negociatorul angrena\u0163i \u00een diverse etape\nale procesului de manageriere a\nconflictului;<\/p>\n\n\n\n Transmi\u0163\u0103torul<\/em> – emi\u0163\u0103torul\nsau ini\u0163iatorul mesajului poate fi \u00een multe cazuri chiar partea conflictual\u0103\nsau o persoan\u0103 cu status diferit de autoritate fa\u0163\u0103 de sursa de informare: mai\n\u00eenalt, ca \u00een cazul unui p\u0103rinte care semnaleaz\u0103 comportamentul neadecvat al\nunui cadru didactic fa\u0163\u0103 de copilul s\u0103u sau al unui director care sesizeaz\u0103\ndeclan\u015farea conflictului \u00een urma relat\u0103rilor unui membru din corpul didactic\nauxiliar sau nedidactic, etc., sau status de autoritate mai sc\u0103zut\u0103 <\/p>\n\n\n\n Mesajul <\/em>\u00eentre cel\npu\u0163in dou\u0103 p\u0103r\u0163i comunicatoare, \u00een forme verbale, paraverbale \u015fi non-verbale,\ndescoper\u0103 un sens care de regul\u0103 \u00een cadrul conflictului, este o secven\u0163\u0103 a\nrealit\u0103\u0163ii marc\u00e2nd procesul de non-identificare sistemic\u0103 a uneia dintre\np\u0103r\u0163ile conflictuale, acompaniat\u0103 de sentimentele de nemul\u0163umire, frustrare,\nindignare, etc.; a\u015fadar, \u00een mesaj, ,,elementele de inten\u0163ionalitate\u201d[4]<\/a>\ndin partea managerului de conflict se focalizeaz\u0103 deopotriv\u0103 pe efectele\ncognitive \u2013 cunoa\u015fterea sursei, naturii, stagiului conflictului, dar \u015fi pe cele\nafective \u015fi atitudinale pentru modificarea procesual\u0103 a comportamentului\np\u0103r\u0163ilor conflictuale.<\/p>\n\n\n\n Codul<\/em> este sistemul\nde semne \u015fi simboluri utilizat \u00een redactarea sensului mesajului \u00een form\u0103\nsonor\u0103, grafic\u0103, cu simboluri specifice, softuri lingvistice. A recepta \u015fi a\n\u00een\u0163elege sensul \u00eenseamn\u0103 a antama semnele cu abilitatea de a le decodifica \u015fi\ncon\u015ftientiza, potrivit regulilor instituite \u00een privin\u0163a lor; regulile\ngaranteaz\u0103 construc\u0163iile cu sens \u00eentr-un limbaj dat, iar complicarea sistemului\nde semne \u015fi reguli poate amplifica starea conflictual\u0103 dintre p\u0103r\u0163ile\nconflictuale, fiind o cauz\u0103 \u00een virtutea c\u0103reia un manager al conflictului\neduca\u0163ional trebuie s\u0103 \u00ee\u015fi ajusteze \u00een mod corespunz\u0103tor calitatea codului\nfolosit \u00een ac\u0163iunile de prevenire \u015fi diminuare ale conflictului sau ale\nperioadei post-conflict, ca \u015fi \u00een cadrul medierii, negocierii sau a folosirii\nstatusului de autoritate \u015fi credibilitate. <\/p>\n\n\n\n Canalele <\/em>de transmitere\na mesajului la nivelul formal, oficial sau la cel informal, neoficial, sunt\nprezente \u00een forme variate \u00een procesul de management al conflictului \u00een\norganiza\u0163ia educa\u0163ional\u0103, cele mai frecvente cuprinz\u00e2nd cererile, notific\u0103rile,\nrapoartele, planurile manageriale \u015fi cele de munc\u0103, referatele, rezolu\u0163iile,\ncircularele, notele interne, recomand\u0103rile, aprecierile, curriculum vitae,\nscrisorile, peti\u0163iile, reclama\u0163iile, \u015fedin\u0163ele, \u00eent\u00e2lnirile personale,\nconvorbirile personale, interviurile, teleconferin\u0163ele, etc.; <\/p>\n\n\n\n Mijloacele de\ncomunicare<\/em> care se constituie din suportul tehnic oferit de telefon, fax, calculator,\nre\u0163ele audio-video, etc., sunt uneori, pentru unii manageri sau pentru unele\np\u0103r\u0163i conflictuale adev\u0103rate obstacole \u00een calea comunic\u0103rii, situa\u0163ie care\ntrebuie s\u0103 devin\u0103 un factor motivant pentru dezvoltarea competen\u0163elor\nmanageriale \u00een domeniul tehnologiei informa\u0163iilor, mai ales c\u0103 sunt\nfunc\u0163ionabile multe cursuri \u015fi programe de ini\u0163iere \u015fi perfec\u0163ionare \u00een acest\nsens, la nivel jude\u0163ean, na\u0163ional \u015fi prin mecanisme europene;<\/p>\n\n\n\n Receptorul<\/em> reprezentat\nde destinatarul mesajului trebuie s\u0103 aib\u0103 (la fel ca \u015fi ini\u0163iatorul mesajului)\ncapacitatea de a evita \u00eenl\u0103tura ,,dimensiunea obscurit\u0103\u0163ii\u201d[5]<\/a>,\nde a-\u015fi folosi capacitatea de receptare a semnelor. <\/p>\n\n\n\n Comunicarea mesajelor \u015fi a informa\u0163iilor\npresupune un proces de interpretare \u015fi prelucrare din partea fiec\u0103rui manager\n\u015fi membru al organiza\u0163iei educa\u0163ionale, \u00een vederea evalu\u0103rii \u015fi select\u0103rii\ndatelor relevante, cu scopul de a se ob\u0163ine o reducere a incertitudinii \u00een ceea\nce prive\u015fte cunoa\u015fterea \u015fi \u00een\u0163elegerea viziunii, misiunii \u015fi obiectivelor\npromovate de organiza\u0163ia educa\u0163ional\u0103 \u015fi transpunerea lor \u00een practica\neduca\u0163ional\u0103 \u2013 situa\u0163iile de confuzie \u015fi incertitudine put\u00e2nd marca negativ un\nmediu organiza\u0163ional sensibil din punct de vedere conflictual.<\/p>\n\n\n\n Sursa multor impedimente \u00een comunicarea\neduca\u0163ional\u0103, care pot conduce frecvent la generarea de tensiuni conflictuale\neste identificat\u0103 \u00een diferen\u0163a existent\u0103 \u00eentre inten\u0163ionalitatea transmiterii\ncon\u0163inutului sau a impactului mesajului \u015fi calitatea recept\u0103rii acesteia de\nc\u0103tre membrii organiza\u0163iei. <\/p>\n\n\n\n Factorii\nperturbatori<\/em> sunt elementele care intervin \u00een transmiterea mesajului\nca obstacole sau surse de distorsiune \u00een \u00een\u0163elegerea acestuia:pe plan obiectiv\nprin calitatea inferioar\u0103 a mijloacelor de comunicare (copiatoare vechi, lipsa\nconsumabilelor pentru fax, lipsa de acoperire a semnalului \u00een localitate,\nsincope \u00een comunicarea pe re\u0163ele electronice, etc.) \u015fi prin competen\u0163e sc\u0103zute\nsau chiar inabilitatea folosirii lor de c\u0103tre managerii din sistemul\neduca\u0163ional, prin insuficien\u0163a timpului alocat comunic\u0103rii sau inoportunitatea\nacesteia. <\/p>\n\n\n\n Pe plan subiectiv,referirile \u00een acest sens se\npot face la direc\u0163ionarea specific\u0103 a interesului managerului c\u0103tre alte subdomenii\nfunc\u0163ionale ale organiza\u0163iei educa\u0163ionale, la capacitatea de exprimare sau de\nreceptare a emi\u0163\u0103torului sau a destinatarului, la starea de spirit sau\ndispozi\u0163ia celor implica\u0163i \u00een procesul de comunicare. Etapele<\/em>\nprocesului de comunicare organiza\u0163ional\u0103[6]<\/a>\n\u00een cadrul managementului conflictului se deruleaz\u0103 conform punctelor nodale\ngenerale \u015fi presupun codificarea<\/em> \u2013\ntranspunerea sensului mesajului \u00een simboluri de comunicare de c\u0103tre partea\nconflictual\u0103 sau de c\u0103tre sursa de informare, un sus\u0163in\u0103tor al acesteia sau\ndimpotriv\u0103;transmiterea<\/em> \u2013 transferul\nmesajului codificat de la emi\u0163\u0103torul angrenat \u00een situa\u0163ia conflictual\u0103 c\u0103tre\ndestinatar, de regul\u0103 cu autoritate managerial\u0103 superioar\u0103; decodificarea<\/em> \u2013 transformarea\nsimbolurilor \u00een mesaj interpretat ca problem\u0103 sau situa\u0163ie problematic\u0103 cu\npoten\u0163ial tensional sau exploziv; filtrarea\n<\/em>\u2013 deformarea sensului unui mesaj din cauza unor limite fiziologice,\npsihologice sau tehnologice din partea p\u0103r\u0163ilor conflictuale, a forului\nsuperior de autoritate sau a mediatorului \u015fi negociatorului; feedbackul<\/em> \u2013 r\u0103spunsul receptorului, ce\npoate fi manager educa\u0163ional, parte conflictual\u0103 sau a ter\u0163\u0103 parte (negociator,\nmediator)la mesajul procesat. <\/p>\n\n\n\n Veridicitatea feedbackului c\u0103tre manager\npoate fi \u00eens\u0103 o coordonat\u0103 variabil\u0103\ndatorit\u0103 unor factori inhibitori din partea p\u0103r\u0163ii conflictuale receptoare,care\npot fi de natur\u0103 psihologic\u0103 \u2013 teama de confruntare direct\u0103, temerile cognitive\nsau care pot proveni din inacurate\u0163ea sistemului de filtrare social\u0103, ca inabilitatea\nde comunicare \u015fi mascarea sentimentelor.<\/p>\n\n\n\n Adev\u0103rata dimensiune a impactului mesajului\nasupra membrilor organiza\u0163iei educa\u0163ionale este descifrat\u0103 corect de managerul\ncare dispune de o percep\u0163ie obiectiv\u0103 a vie\u0163ii organiza\u0163ionale \u015fi care \u00ee\u015fi\n\u00eendepline\u015fte principalele roluri \u00een\ncomunicarea managerial\u0103<\/em>: interpersonal<\/em>\n\u2013 rela\u0163ia de comunicare constant\u0103 cu membrii organiza\u0163iei; informa\u0163ional <\/em>\u2013 c\u0103utarea permanent\u0103 de informa\u0163ii care influen\u0163eaz\u0103\nobiectivele \u015fi performan\u0163ele organiza\u0163iei educa\u0163ionale \u015fi decizional<\/em> \u2013 valorificarea corect\u0103 a resurselor din unitatea\nfurnizoare de educa\u0163ie, rezolvarea situa\u0163iilor conflictuale, identificarea solu\u0163iilor\nadecvate acestora \u015fi comunicarea lor clar\u0103 \u00een cadrul colectivului\norganiza\u0163ional.[7]<\/a>.\nUn manager educa\u0163ional \u015fi mai bun (cum este el definit de Michael Armstrong[8]<\/a>)\nare \u00een plus \u015fi abilit\u0103\u0163ile de valorizare a unui climat organiza\u0163ional\ncaracterizat de securitate, \u00eencredere, libertatea op\u0163iunilor \u015fi a exprim\u0103rii\nideilor \u015fi solu\u0163iilor, \u015fi pentru care formularea Voice and Choice<\/em> nu este doar un slogan cu inapeten\u0163\u0103 semantic\u0103,\niar \u00een contextul managerierii conflictului educa\u0163ional \u00ee\u015fi poate dovedi competen\u0163e de sus\u0163inere a procesului de modelare comportamental\u0103 dorit\u0103\nprin convingere \u015fi persuasiune.<\/p>\n\n\n\n Complexitatea conceptului de persuasiune<\/em>, ca influen\u0163\u0103 social\u0103 este\ndat\u0103 de multitudinea structurii rela\u0163ionale construite prin expunerea la mesaje\n\u015fi \u00een\u0163elegerea acestora, urmate de acceptarea ideilor \u015fi succesiunea\nmodific\u0103rilor atitudinale, comportamentale, ac\u0163ionale. Mecanismele fundamentale\ncare \u00eei asigur\u0103 func\u0163ionalitatea \u00een spa\u0163iul educa\u0163ional se refer\u0103 la ,,natura\nprobelor, a argumentelor, la expresivitatea comunic\u0103rii didactice \u015fi la natura,\namplitudinea \u015fi impactul ideilor comunicate\u201d[9]<\/a>.\n<\/p>\n\n\n\n Natura probelor semnific\u0103 argumentele prin\ncare interlocutorul accept\u0103 \u015fi \u00ee\u015fi asum\u0103 o idee \u00een modul de comunicare\ndialogic\u0103; conform retoricii aristoteliene, influen\u0163a exercitat\u0103 este generat\u0103 pe trei niveluri: statutul\noratorului (ethos<\/em>), logica\nargument\u0103rii (logos<\/em>) \u015fi apelul la\nemo\u0163ii (pathos<\/em>), manifestate cu mult\u0103\nvizibilitate \u00een cadrul managementului conflictului educa\u0163ional. <\/p>\n\n\n\n Autoritatea<\/em> este un\nargument viabil, u\u015for recognoscibil \u00een realitatea cotidian\u0103, deoarece recunoa\u015fterea social\u0103 a pozi\u0163iei\nierarhice a emi\u0163\u0103torului determin\u0103 asumarea cu u\u015furin\u0163\u0103 a ideilor acestuia,\ndincolo de gradul lor de consisten\u0163\u0103 \u015fi rigoare. <\/p>\n\n\n\n ,,A\u015fa\nne-a spus nou\u0103 doamna \u00eenv\u0103\u0163\u0103toare<\/em>\u201d este o aser\u0163iune cu similarit\u0103\u0163i \u00een\nlatinescul ,,Magister dixit<\/em>\u201d, adesea auzit\u0103 de p\u0103rin\u0163ii care supravegheaz\u0103\nefectuarea temelor de c\u0103tre copiii lor, prob\u00e2nd argumentul prestigiului, al\ncredibilit\u0103\u0163ii. Uneori, p\u0103rin\u0163ii cu \u00eenalt\u0103 preg\u0103tire \u00eentr-un anumit domeniu,\npot aduce contra-argumente pe o anumit\u0103 tem\u0103 pentru acas\u0103 \u00een cadrul \u015fedin\u0163ei cu\np\u0103rin\u0163ii sau \u00eentr-un alt spa\u0163iu destinat activit\u0103\u0163ilor educative, gener\u00e2nd\nst\u0103ri conflictuale. Pe de alt\u0103 parte, profesorul considerat o autoritate de\nc\u0103tre elev, poate impune acestuia o schimbare comportamental\u0103 exclusiv prin\n\u00eenvestirea social\u0103, \u00eens\u0103 finalitatea comunic\u0103rii didactice nu const\u0103 \u00een generarea\nde tipare comportamentale automate, ci \u00een dezvoltarea unor structuri cognitive\nesen\u0163iale de filtrare, analiz\u0103 \u015fi interpretare a informa\u0163iei adecvate sistemic.<\/p>\n\n\n\n \u00cen practic\u0103, persuasiunea didactic\u0103 se poate\nexercita \u015fi prin argumentul for\u0163ei; utilizarea for\u0163ei fizice care ar trebui s\u0103\nfie un instrument perimat, din p\u0103cate, este \u00eenc\u0103 un fenomen prezent \u00een\npedagogia rom\u00e2neasc\u0103 pe alocuri \u015fi deseori \u00een cadrul colectivelor de elevi,\nproduc\u00e2nd puternice conflicte educa\u0163ionale, urmate de monitorizarea activit\u0103\u0163ii,\nmustr\u0103ri, avertismente \u015fi sanc\u0163iuni. <\/p>\n\n\n\n Expresivitatea\ncomunic\u0103rii <\/em>educa\u021bionale \u0219ididactice\n\u00een managementul conflictului, considerat\u0103 a fi o cerin\u0163\u0103 imperioas\u0103 a unei\ncomunic\u0103ri productive, determin\u0103 impresionarea receptorului, a destinatarului\nmesajului, prin con\u0163inut \u015fi mai ales, prin forma de construc\u0163ie discursiv\u0103 care\ninclude elemente de limbaj ca accentul, pauzele, ritmul, figurile de stil;\nexist\u0103 o leg\u0103tur\u0103 de propor\u0163ionalitate \u00eentre dimensiunile de con\u0163inut \u015fi de\nform\u0103 ale unui mesaj, astfel \u00eenc\u00e2t un incident minor nu trebuie tratat cu\nexpresivitate accentuat\u0103 de limbaj pentru e evita gradul de emfaz\u0103, de ridicol,\nsau chiar de penibil \u015fi \u00een revers, o tem\u0103 conflictual\u0103\nimportant\u0103 are nevoie de o anumit\u0103 amplitudine retoric\u0103 pentru ob\u0163inerea\neficacit\u0103\u0163ii dezirabile. <\/p>\n\n\n\n Inflexiunile vocii, intona\u0163iile conving\u0103toare,\nmodul de accentuare a cuvintelor, postura, gesturile, mimica intervin cu for\u0163\u0103\n\u00een transmiterea \u015fi receptarea mesajului pentru a genera emo\u0163ii \u015fi sentimente\np\u0103r\u0163ilor conflictuale \u015fi pentru a spori motiva\u0163ia pentru modificarea\natitudinal\u0103 avut\u0103 \u00een vedere de managerul conflictului educa\u0163ional. Pentru\nob\u0163inerea efectului de impresionabilitate, care se constituie ca o condi\u0163ie\nfavorabil\u0103 procesului de identificare de solu\u0163ii la conflictul educa\u0163ional,\nmanagerul conflictului trebuie s\u0103 \u00ee\u015fi construiasc\u0103 un stil de comunicare\nelegant, adaptat cerin\u0163elor mediului educa\u0163ional, care prin distribu\u0163ia\ngradat\u0103, \u00een crescendo a elementelor de discurs expresiv poate determina at\u00e2t un\nmodel de autoritate, c\u00e2t \u015fi transformarea comportamental\u0103 vizat\u0103.<\/p>\n\n\n\n \u00centr-o manier\u0103 similar\u0103 ca importan\u0163\u0103 \u00een\ncadrul managementului conflictului educa\u0163ional, ac\u0163ioneaz\u0103 pentru ob\u0163inerea\neficacit\u0103\u0163ii discursive, elementele referitoare la natura, amplitudinea \u015fi\nimpactul ideilor comunicate, respectiv logica argument\u0103rii, extinderea\nexpresivit\u0103\u0163ii prin elementele paraverbale \u015fi non-verbale, ca \u015fi noutatea\nargumentului, ineditul ideii \u00een discursul de acela\u015fi tip sau \u00een ansamblul\npracticii experien\u0163iale a p\u0103r\u0163ii conflictuale. <\/p>\n\n\n\n Relevan\u0163a con\u0163inutului ideatic, tehnicile de\nad\u0103ugare a artificiului, surprizei \u015fi a provoc\u0103rilor de ordin lingvistic,\ncapacit\u0103\u0163ile de afectivitate \u015fi spiritualitate refac drumul dintre un model\nplat de comunicare \u015fi un discurs \u0163intit \u00een mod real c\u0103tre o finalitate pozitiv\u0103\na etapei de manageriere a conflictului educa\u0163ional.<\/p>\n\n\n\n Indicii non-verbali \u015fi structurile\nrela\u0163ionale \u00een comunicarea din cadrul managementului conflictului educa\u0163ional <\/p>\n\n\n\n Comunicarea \u00een cadrul managementului\nconflictului educa\u0163ional, dincolo de linearitatea \u015fi secven\u0163ialitatea\nprocesului de transmitere a informa\u0163iei, se bazeaz\u0103 pe interac\u0163iunea dat\u0103 de reciprocitatea\n\u015fi circularitatea ac\u0163iunilor specifice \u015fi pe prezen\u0163a reactiv\u0103 a stimulilor\ngeneratori sau inhibitori ai tensiunii conflictuale; actele comunica\u0163ionale \u00een\ncadrul conflictului apar\u0163in unor membri sau unor grupuri apar\u0163in\u00e2nd\norganiza\u0163iei educa\u0163ionale sau conexe acesteia, av\u00e2nd un ansamblu de\nparticularit\u0103\u0163i individuale completat de caracteristici ale contextului social.\n<\/p>\n\n\n\n \u00cen teoria \u015ecolii de la Palo Alto[10]<\/a>,\nesen\u0163a comunic\u0103rii rezid\u0103 \u00een procesele rela\u0163ionale \u015fi interac\u0163ionale (cu mare\nvigoare \u00een aria conflictual\u0103) \u015fi \u00een valoarea comunica\u0163ional\u0103 a oric\u0103rui tip de\ncomportament uman, conceptele\ndefinitorii ale comunic\u0103rii av\u00e2nd astfel \u00een vedere gradul de complexitate,\nmultitudinea contextelor \u015fi circularitatea sistemului. Conflictul, ca proces\nsocio-organiza\u0163ional permanent, are nevoie de o comunicare pe aceea\u015fi m\u0103rime,\ncare cuprinde fa\u0163ete comportamentale multiple cum sunt cuvintele, mimica,\ngestica, privirea, spa\u0163iul interindividual sau intergrupal.<\/p>\n\n\n\n Axiomele comunic\u0103rii elaborate prin modelul\ninterac\u0163ionist al comunic\u0103rii se adecveaz\u0103 in\nextenso<\/em> pe rigoarea managementului conflictului educa\u0163ional, constituind\nlinii directoare fundamentale \u00een suportul teoretico – metodic al managerului\ndin acest domeniu al vie\u0163ii organiza\u0163ionale. <\/p>\n\n\n\n conform c\u0103ruia non-interac\u0163iunea este imposibil\u0103,\ndeoarece orice comportament, fie el con\u015ftient, inten\u0163ionat, planificat sau nu,\nare valoarea unui mesaj, deci a unui act de comunicare.<\/p>\n\n\n\n Alternan\u0163a\nde ton \u015fi ritm, accentuarea unor cuvinte, gesturile, mimica, postura corporal\u0103\nsunt componente ale comportamentului comunica\u0163ional, cu semnifica\u0163ie distinct\u0103,\nmai ales \u00een context conflictual; din aceast\u0103 perspectiv\u0103, evitarea ca stil\nmanagerial de abordare a conflictului educa\u0163ional pare un instrument de care managerul se poate\ndispensa cu u\u015furin\u0163\u0103, substituindu-l cu solu\u0163ia atitudinii proactive, cu efecte\nbenefice \u00een via\u0163a organiza\u0163iei educa\u0163ionale. <\/p>\n\n\n\n Comunicarea\neste un proces<\/em> ce se desf\u0103\u015foar\u0103 la dou\u0103 niveluri,\ninforma\u0163ional \u015fi <\/em>rela\u0163ional<\/em>, acesta din\nurm\u0103 (adesea implicit, necon\u015ftientizat) \nincluz\u00e2nd indici de interpretare a con\u0163inutului comunic\u0103rii, cu referire\nla modul \u00een care trebuie s\u0103 fie \u00een\u0163eles nu doar mesajul, dar \u015fi natura rela\u0163iei\ndintre comunicatori, extrem de important\u0103 \u00een cazul rezolv\u0103rii de conflicte, fie\nprin ridicarea statusului de putere sau prin metode integrative. <\/em><\/p>\n\n\n\n Comunicarea\neste un proces<\/em> continuu<\/em>, un schimb informa\u0163ional \u00een flux\nconstant prezent cu preponderen\u0163\u0103 \u00een cadrul organiza\u0163iei educa\u0163ionale prin\ndimensiunea esen\u0163ial\u0103 a comunic\u0103rii de ordin didactic, la care se adaug\u0103 cea\npersonal\u0103 \u015fi managerial\u0103. Dincolo de leg\u0103tura de cauzalitate linear\u0103 imediat\u0103\ndintre ac\u0163iune-reac\u0163iune, stimul-r\u0103spuns, cauzele unui conflict se pot\nidentifica prin ,,punctarea secven\u0163ei faptelor\u201d[11]<\/a>\n\u00eentr-o comunicare viz\u00e2nd rela\u0163ia profesional\u0103 sau personal\u0103 \u00een cadrul\norganiza\u0163iei educa\u0163ionale. Astfel, conflictul care pare a fi cauzat \u00een\npercep\u0163ia managerului unit\u0103\u0163ii de \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2nt de ne\u00eendeplinirea cu\ncon\u015ftiinciozitate a sarcinilor de c\u0103tre profesorul de serviciu are de fapt acum\nlatura externalizat\u0103 a unei tensiuni latente acumulate treptat pe de o parte\nprin \u00eent\u00e2rzieri repetate la orele de clas\u0103, termene am\u00e2nate de predare a\ndocumentelor \u015fcolare, gradul ridicat de inconsisten\u0163\u0103 a lec\u0163iilor asistate care\nau caracterizat activitatea cadrului didactic; pe de alt\u0103 parte, exprimarea\naluziv\u0103, insinuant\u0103, chiar r\u0103ut\u0103cioas\u0103 a directorului de-a lungul anului \u015fcolar\ncu referire la cealalt\u0103 parte a determinat o reformare atitudinal\u0103 negativ\u0103 \u015fi\nnicidecum o pozitivare a ei.<\/p>\n\n\n\n Toate aspectele legate de managementul\nconflictului: prevenirea, minimizarea, non-escaladarea, solu\u0163ionarea \u015fi\ndiminuarea efectelor lui se realizeaz\u0103 prin modul digital, dar \u015fi prin\nutilizarea indicilor cu valoare rela\u0163ional\u0103 pozitiv\u0103 ai comunic\u0103rii analogice.\nMulte dintre elementele verbale, negativizate prin intona\u0163ie \u015fi mimic\u0103,\nexprim\u0103rile ,,O idee excelent\u0103!<\/em>\u201d, ,,Ave\u0163i perfect\u0103 dreptate!<\/em>\u201d sau ,,E\u015fti foarte de\u015ftept<\/em>.\u201d pot fi generatoare\nde tensiuni \u00een cazul \u00een care sunt \u00eenso\u0163ite de priviri cu sub\u00een\u0163eles, de z\u00e2mbete\nmali\u0163ioase sau de accentu\u0103ri nepotrivite.<\/p>\n\n\n\n Aser\u0163iunea\nde mai sus conform c\u0103reia esen\u0163a managementului conflictului este reprezentat\u0103 de\ncomunicarea organiza\u0163ional\u0103 \u015fi interpersonal\u0103 poate fi sprijinit\u0103 \u015fi de\ncompara\u0163ia realizat\u0103 prin transfer ideatic \u00een zona managementului educa\u0163ional\ndin teoria analizei aspectelor psihosociologice ale comunic\u0103rii.[12]<\/a>Astfel,\nmanagementul conflictului educa\u0163ional se \u00eenf\u0103\u0163i\u015feaz\u0103 ca un proces de interac\u0163iune\n\u00een care se manifest\u0103 rela\u0163iile de influen\u0163\u0103 reciproc\u0103 \u00eentre manager \u015fi membrii\norganiza\u0163iei pozi\u0163iona\u0163i ca interlocutori \u00een comunicare, care se dovede\u015fte\nindispensabil\u0103 \u00een toate etapele rezolv\u0103rii de conflicte; el este un act social,\n\u00eens\u0103 \u00een contrast cu procesul de comunicare, are exclusiv dimensiunile de inten\u0163ionalitate \u015fi con\u015ftientizare; ca \u015fi\ncomunicarea, transcende grani\u0163a verbalului, subsum\u00e2nd un sistem variat de\nsitua\u0163ii de comunicare, ca puterea exemplului practic, apropierea interpersonal\u0103,\ngestica, mimica, postura; are o finalitate bine definit\u0103, ca \u015fi \u00een cazul\ncomunic\u0103rii, \u00eens\u0103 obiectivul lui este prin excelen\u0163\u0103 explicit.<\/p>\n\n\n\n Procesul de management al conflictului\nprime\u015fte influen\u0163e directe din mediul socio-cultural \u00een care func\u0163ioneaz\u0103 organiza\u0163ia\neduca\u0163ional\u0103 \u015fi, ca oricare sistem perfectibil,\u00eembun\u0103t\u0103\u0163irea eficacit\u0103\u0163ii lui\neste dat\u0103 de \u201ecalitatea\u201d oamenilor \u0219i de procesul de autoreglare prin feedback. [1]<\/a>S\u0103l\u0103v\u0103stru, D.,Psihologia educa\u021biei<\/em>, Polirom, Ia\u0219i, 2004, p.173<\/p>\n\n\n\n [2]<\/a>Ghergu\u0163, A., Management general \u0219i strategic \u00een educa\u021bie<\/em>, Polirom, Ia\u0219i, 2007,\np.193<\/p>\n\n\n\n [3]<\/a>Shannon, C., Weaver, W., The Mathematical Theory of Communication,<\/em>\n1949, apud \u0218tef\u0103nescu, S., Sociologia\ncomunic\u0103rii<\/em>, Cetatea de Scaun, T\u00e2rgovi\u0219te, 2009, p.29<\/p>\n\n\n\n [4]<\/a>\u0218tef\u0103nescu, S.,Sociologia comunic\u0103rii<\/em>, Cetatea de Scaun, T\u00e2rgovi\u0219te, 2009, p. 45<\/p>\n\n\n\n [5]<\/a>S\u0103l\u0103v\u0103stru, D., Psihologia educa\u021biei<\/em>, Polirom, Ia\u0219i, 2004, p.175<\/p>\n\n\n\n [6]<\/a>Ghergu\u0163, A., Management general \u0219i strategic \u00een educa\u021bie<\/em>, Polirom, Ia\u0219i, 2007,\np.194<\/p>\n\n\n\n [7]<\/a> Mintzberg, H., The Nature of Managerial Work<\/em>, Prentice Hall, Englewood Cliffs, New\nJersey, 1980, apud Ghergu\u0163, A., Management general \u0219i strategic \u00een educa\u021bie<\/em>,\nPolirom, Ia\u0219i, 2007, p.197 <\/p>\n\n\n\n [8]<\/a>Armstrong, M., Cum s\u0103 fii un manager \u0219i mai bun<\/em>, Meteor Press, 2007<\/p>\n\n\n\n [9]<\/a>S\u0103l\u0103v\u0103stru, D., Psihologia educa\u021biei<\/em>, Polirom, Ia\u0219i, 2004, pp.199-210<\/p>\n\n\n\n [10]<\/a>S\u0103l\u0103v\u0103stru, D., Psihologia educa\u021biei<\/em>, Polirom, Ia\u0219i, 2004, pp.177-182<\/p>\n\n\n\n
<\/p>\n\n\n\n
\n\n\n\n