{"id":404,"date":"2012-02-23T14:30:53","date_gmt":"2012-02-23T11:30:53","guid":{"rendered":"http:\/\/revista.newprojects.org\/?p=404"},"modified":"2017-04-08T12:26:53","modified_gmt":"2017-04-08T10:26:53","slug":"evaluarea-creativitatii-la-varsta-prescolara","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revista.newprojects.org\/?p=404","title":{"rendered":"Evaluarea creativit\u0103\u0163ii la v\u00e2rsta pre\u015fcolar\u0103"},"content":{"rendered":"<h5><strong>Profesor psiholog COSMIN DOLOME\u0162 &#8211; Liceul &#8222;I. H. R\u0103dulescu&#8221; T\u00e2rgovi\u015fte<\/strong><\/h5>\n<p>Prima condi\u0163ie de a c\u0103rei \u00eendeplinire trebuie s\u0103 se ocupe educatoarea, o condi\u0163ie indispensabil\u0103, este cunoa\u015fterea poten\u0163ialului creativ al copiilor din grupa pe care o conduce \u015fi la care \u00ee\u015fi desf\u0103\u015foar\u0103 activitatea.<\/p>\n<p>Numero\u015fi autori au cercetat, au diagnosticat poten\u0163ialul intelectual al pre\u015fcolarului, ajung\u00e2nd la concluzia c\u0103 la 5 ani copilul atinge 50% din capacitatea total\u0103. Aceast\u0103 perioad\u0103 marcheaz\u0103 \u00eentreaga via\u0163\u0103 psihic\u0103 ulterioar\u0103. Intrarea copilului \u00een gr\u0103dini\u0163\u0103 \u00eei asigur\u0103 condi\u0163ii favorizante pentru noi achizi\u0163ii \u015fi noi progrese in domeniul cognitiv, afectiv \u015fi psihomotric.<\/p>\n<p><!--more--><\/p>\n<p>Jocurile \u015fi \u00eenv\u0103\u0163area prin joc ofer\u0103 copilului nenum\u0103rate prilejuri de a combina \u015fi recombina reprezent\u0103rile pe care le posed\u0103 de a reconstitui lumea real\u0103 din propriile imagini. Juc\u00e2ndu-se cu creionul \u015fi culorile, cu plaslilina, copilul ob\u0163ine linii, figuri, forme neobi\u015fnuite, interesante. El este capabil s\u0103 realizeze produse noi, neobi\u015fnuite, originale. Lucr\u0103rile copiilor, crea\u0163iile lor, sunt dovada c\u0103 via\u0163a lor interioar\u0103 este destul de bogat\u0103 \u015fi c\u0103 inten\u0163iile lor dep\u0103\u015fesc posibilit\u0103\u0163ile de care dispun. Pre\u015fcolarul \u00eencepe s\u0103-\u015fi \u00eensu\u015feasc\u0103 o serie de tehnici specifice desenului, modelajului, picturii \u015fi s\u0103 se familiarizeze cu diferite materiale \u015fi instrumente de lucru.<\/p>\n<p>Locul central \u00een crea\u0163iile copiilor \u00eel ocup\u0103 irnagina\u0163ia. La v\u00e2rsta pre\u015fcolar\u0103 are loc o exploziv\u0103 imagina\u0163iei, fapt ce i-a determinat pe unii psihologi s\u0103 afirme c\u0103 la aceast\u0103 v\u00e2rst\u0103 imagina\u0163ia atinge apogeul dezvolt\u0103rii sale. Imagina\u0163ia este at\u00e2t de prezent\u0103 \u015fi datorit\u0103 particularit\u0103\u0163ilor g\u00e2ndirii care, fiind insuficient elaborate, nu-\u015fi impun cenzura absolut necesar\u0103. Activitatea creativ\u0103 a copilului se explic\u0103 prin faptul c\u0103 el nu cunoa\u015fte suficient rela\u0163iile dintre obiecte \u015fi fenomene \u015fi, imaginandu-le, ajunge astfel la construc\u0163ii neobi\u015fnuite, care adul\u0163ilor le pot p\u0103rea uneori nonsensuri.<\/p>\n<p>La v\u00e2rsta pre\u015fcolar\u0103 imagina\u0163ia are func\u0163ii de completare care dau posibilitatea in\u0163elegerii unor situa\u0163ii ambigue sau lacunare, de proiectare \u015fi anticipare, care permite \u00een\u0163elegerea succesiunii evenimentelor, a consecin\u0163elor. Se dezvolt\u0103 astfel, nu numai imagina\u0163ia reproductiv\u0103, ci \u015fi\u00a0 unele\u00a0 forme ale imagina\u0163iei creatoare.\u00a0 Sunt exersate unele deprinderi \u015fi priceperi (de a trasa linii, de a include contururi, de a m\u00e2nui creionul, pensula, capacitatea de a reda m\u0103rimea obiectelor, rela\u0163iile dintre acestea.<\/p>\n<p>Coloratura afectiv\u0103 a crea\u0163iilor are acum o importan\u0163\u0103 deosebit\u0103. Activitatea creatoare a copilului presupune \u015fi crea\u0163ie evaluativ\u0103. \u00cen aprecierea unui unui tablou, copiii exprim\u0103 nenum\u0103rate emo\u0163ii artistice, estetice, cu mare valoare in dezvoltarea ulterioar\u0103 a sentimentelor estetice \u015fi in dezvoltarea capacit\u0103\u0163ilor lor evaluative. Pornind\u00a0 de\u00a0\u00a0 la\u00a0 cunoa\u015fterea\u00a0 acestor\u00a0 caracteristici\u00a0\u00a0 ale\u00a0 creativit\u0103\u0163ii\u00a0 copiilor pre\u015fcolari, m-am \u00eendreptat asupra cercet\u0103rii \u015fi test\u0103rii modalit\u0103\u0163ilor de stimulare a creativit\u0103\u0163ii \u00een cadrul activit\u0103\u0163ilor artistico-plastice.<\/p>\n<p>Pentru\u00a0 a proiecta \u015fi organiza\u00a0 jocuri \u015fi\u00a0 diverse tipuri de activit\u0103\u0163i instructiv-educative \u00een demersul didactic la grupa combinat\u0103 pe care o conduc, ce cuprinde 22 de copii, mi-am propus:<\/p>\n<p>&#8211;\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 determinarea poten\u0163ialului creativ al copiilor, pe baza unor probe \u015fi teste de psihodiagnoz\u0103 a creativit\u0103\u0163ii;<\/p>\n<p>&#8211;\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 realizarea procesului instructiv-educativ \u00een plan conceptual-ac\u0163ional \u015fi evaluativ \u00een spiritul metodologiei creativit\u0103\u0163ii;<\/p>\n<p>&#8211;\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 valorificarea creativit\u0103\u0163ii pre\u015fcolarilor \u00een cre\u015fterea capacit\u0103\u0163ii de adaptare la cerin\u0163ele \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2ntului primar \u015fi in orientarea lor \u015fcolar\u0103.<\/p>\n<p>Testele de psihodiagnoz\u0103, aplicate \u00een cea mai mare parte verbal, \u015fi doar unele practice \u015fi figural, prin desen, au fost aplicate individual \u00een etapa jocurilor liber-creative, \u00eentr-un climat psihoafectiv stimulativ, \u015fi \u00eentr-un interval de timp limitat. Este indicat s\u0103 se testeze simultan 15 responden\u0163i.<\/p>\n<p>\u00cen cadrul instructajelor nu este nevoie s\u0103 se utilizeze termenul \u201etest\u201d, se poate apela la formulele: \u201ecaiet cu desene de completat\u201d, \u201eexerci\u0163ii\u201d, \u201efi\u015fe individuale de lucru\u201d.<\/p>\n<p>Instructajul preliminar are scopul de a motiva copiii pozitiv pentru prob\u0103. Instructajele specifice sunt de dou\u0103 tipuri : un instructaj general, care se face \u00eenainte de debutul probei \u015fi instructaje specifice fiec\u0103rei activit\u0103\u0163i \u00een parte. Se va explica la nivelul lor de \u00een\u0163elegere cerin\u0163a probei.<\/p>\n<p>Pentru a putea interpreta testele, examinatorul trebuie s\u0103 fie familiarizat cu conceptele de g\u00e2ndire creativ\u0103. No\u0163iunile utilizate pe parcursul testelor au fost:<\/p>\n<p>&#8211;\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 <strong>originalitatea<\/strong> &#8211; indic\u0103 independen\u0163a de ra\u0163ionament, integrarea de elemente diverse \u00een acela\u015fi c\u00e2mp perceptiv, abilitatea de a produce idei independente de sensul uzual stabilit;<\/p>\n<p>&#8211;\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 <strong>fluiditatea <\/strong>\u2013 indic\u0103 rapiditatea \u015fi u\u015furin\u0163a de asociere \u00eentre imagini, abilitatea de a produce un num\u0103r mare de idei, cuvinte;<\/p>\n<p>&#8211;\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 <strong>flexibilitatea <\/strong>\u2013 evalueaz\u0103 capacitatea de restructurare a g\u00e2ndirii \u00een raport cu noile situa\u0163ii, u\u015furin\u0163a transferului, abilitatea de a produce diferite categorii de idei, de a utiliza anumite strategii;<\/p>\n<p>&#8211;\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 <strong>elaborarea <\/strong>\u2013 evalueaz\u0103 capacitatea de combinare \u015fi transformare de date, abilitatea de realizare concret\u0103 a unor idei originale, noi.<\/p>\n<p>&nbsp;<\/p>\n<p>Experien\u0163ele timpurii sunt poten\u0163ial determinante pentru sistemul comportamental de mai t\u00e2rziu.<\/p>\n<p>S-a demonstrat c\u0103 performarea de activit\u0103\u0163i ce presupun eliberarea fanteziei, imaginarea de situa\u0163ii (imagenia) spore\u015fte creativitatea copiilor. \u00cen plus, experien\u0163a anterioar\u0103 cu obiectul test\u0103rii permite ob\u0163inerea de rezultate superioare. De exemplu, jocul cu blocuri (cuburi) de carton sau be\u0163i\u015foare permite explorarea activ\u0103, observarea de noi propriet\u0103\u0163i \u015fi mai ales stimularea imagina\u0163iei, ceea ce duce la rezultate creative mai bune c\u00e2nd se cere \u00eembinarea cuburilor sau utilizarea neobi\u015fnuit\u0103 a betelor, comparativ cu pre\u015fcolarii c\u0103rora nu li s-a permis jocul. (Smith \u015fi Dutton, 1979 experiment pe pre\u015fcolarii de 4 ani Dansky \u015fi Silverman, Li, 1978,1980)<\/p>\n<p>Dansky (1980) a supus ini\u0163ial observa\u0163iei discrete, pre\u015fcolari pe care apoi i-a \u00eemp\u0103r\u0163it pe baza acestei observa\u0163ii \u00een juc\u0103u\u015fi (care se angajeaz\u0103 spontan \u00een jocuri de crea\u0163ie ce presupun fantezie) \u015fi non juc\u0103u\u015fi, dup\u0103 care le-a administrat unul din urm\u0103toarele tratamente: joc liber cu un set de obiecte, imitarea ac\u0163iunii experimentatorului cu obiectele, rezolvarea unei probleme cu acele obiecte. Autorul ajunge la concluzia c\u0103 jocul liber m\u0103re\u015fte fluen\u0163a idea\u0163iei \u00een primele dou\u0103 cazuri, dar numai la copiii care se angajeaz\u0103 de obicei \u00een jocuri de crea\u0163ie.<\/p>\n<p>Angajarea \u00een joc poate accentua creativitatea, mai ales dac\u0103 obiectele jocului sunt implicate \u00een proba ulterioar\u0103 de creativitate.<\/p>\n<p>Un alt exemplu de utilitate a exerci\u0163iului \/ experien\u0163ei \/ antrenamentului ne este furnizat de R.M. Suinn (1995) care a demonstrat c\u0103 anxietatea blocheaz\u0103 performan\u0163ele \u015fi c\u0103 desensibilizarea la stimulii stresori se face prin repetarea acestuia. Cu alte cuvinte punerea succesiv\u0103 \u00eentr-un anumit tip de situa\u0163ie nepl\u0103cut\u0103, anxiogen\u0103 (de exemplu, n\u0103scocirea \u015fi povestirea cu voce tare a unei \u00eent\u00e2mpl\u0103ri, povesti \u00een fa\u0163a grupei \u015fi a educatoarei) reduce p\u00e2n\u0103 la anulare teama de acea situa\u0163ie \u015fi, pe l\u00e2ng\u0103 aceasta, stimuleaz\u0103 productivitatea, corectitudinea r\u0103spunsurilor (\u00een sens de adecvare), originalitatea reac\u0163iilor. Situa\u0163ia devine comun\u0103, se normalizeaz\u0103, iar individul reac\u0163ioneaz\u0103 spontan, detensionat ceea ce se traduce prin adaptare.<\/p>\n<p>Antrenarea creativit\u0103\u0163ii este conceput\u0103 ca demers socio-educa\u0163ional organizat, cuprinz\u00e2nd simultan fenomene de activizare, incitare \u015fi sus\u0163inere, cultivare \u015fi dezvoltare prin afirmarea efectiv\u0103. Adic\u0103, sprijinirea, \u00eendrumarea \u015fi promovarea poten\u0163ialit\u0103\u0163ilor creative prin asigurarea acelor modalit\u0103\u0163i de ac\u0163iune care le stimuleaz\u0103.<\/p>\n<p>Desigur, \u00eemplinirea poten\u0163ialului creativ al copiilor este \u00een func\u0163ie de:<\/p>\n<ul>\n<li>contextul socio-educa\u0163ional \u00een care se dezvolt\u0103 copilul<\/li>\n<li>climatul instructiv-educativ;<\/li>\n<li>mediul socio-rela\u0163ional \u00een care se integreaz\u0103.<\/li>\n<\/ul>\n<p>Receptivitatea \u015fi curiozitatea copilului, bog\u0103\u0163ia imagina\u0163iei, tendin\u0163a sa spontan\u0103 c\u0103tre nou, pasiunea pentru fabula\u0163ie, dorin\u0163a lui de a realiza ceva constructiv etc. pot fi \u201ealimentate\u201d \u015fi \u00eemplinite efectiv, pot fi puse adecvat \u00een valoare prin solicit\u0103ri \u015fi antrenamente corespunz\u0103toare. Atmosfera psiho &#8211; social\u0103 \u00een care \u00ee\u015fi desf\u0103\u015foar\u0103 activitatea copilul constituie aspectul hot\u0103r\u00e2tor. Ideal este climatul relaxant, deschis exprim\u0103rii libere, care permite recunoa\u015fterea \u015fi aprecierea pozitiv\u0103, \u00eencurajarea \u015fi promovarea efortului creativ.<\/p>\n<p>Atmosfera stimulativ\u0103 pentru creativitate presupune \u015fi o activizare specific\u0103 a copiilor prin angajarea lor \u00een prelucrarea \u015fi reorganizarea datelor, de generare a unor configura\u0163ii noi (de exemplu, activit\u0103\u0163i practice &#8211; constructive, desen, modelaj, construc\u0163ii verbale, elaborare de povestiri).<\/p>\n<p>a)\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Dezvoltarea capacit\u0103\u0163ii de ac\u0163iune, \u00eembog\u0103\u0163irea experien\u0163ei senzoriale, ca \u015fi evolu\u0163ia \u00eentregului plan al cunoa\u015fterii, pot ajuta la expansiunea creativit\u0103\u0163ii. Bine\u00een\u0163eles, este<\/p>\n<p>analiza \u015fi interpretarea desenelor realizate de copii, astfel \u00eenc\u00e2t s\u0103 se releve<br \/>\nposibilit\u0103\u0163ile necesar\u0103 asigurarea condi\u0163iilor copil\u0103riei, satisfacere intereselor \u015fi exercitarea func\u0163iilor proprii v\u00e2rstei.<\/p>\n<p>\u00cen cadrul activit\u0103\u0163ilor din gr\u0103dini\u0163\u0103, pe parcursul anilor, s-au folosit multiple procedee de antrenament creativ, cu bune rezultate, cum ar fi:<\/p>\n<p>b)\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 antrenarea capacit\u0103\u0163ilor de elaborare verbal-expresiv\u0103 a unor povestiri libere sau cu \u00eenceput dat;<\/p>\n<p>c)\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 interpretarea de imagini prin atribuirea c\u00e2t mai multor titluri;<\/p>\n<p>d)\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 elaborarea de istorioare plec\u00e2nd de la ordonarea logic\u0103 a unor imagini;<\/p>\n<p>e)\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 desene libere sub forma unor modele pentru decorarea de s pa \u0163ii materiale,multiple de utilizare a formelor, culorilor \u015fi diferitelor elemente figurale decorative;<\/p>\n<p>f)\u00a0\u00a0 jocuri didactice, de imagina\u0163ie sau de rol;<\/p>\n<p>g)\u00a0\u00a0 enumerarea de consecin\u0163e posibile multiple asupra unor fenomene;<\/p>\n<p>h)\u00a0\u00a0 analiza de erori \u015fi a posibilit\u0103\u0163ilor de prevenire;<\/p>\n<p>i) analiza modalit\u0103\u0163ilor de \u00eembun\u0103t\u0103\u0163ire sau \u00eenfrumuse\u0163are a unor obiecte (juc\u0103rii, obiecte familiare);<\/p>\n<p>j) enumerarea de r\u0103spunsuri multiple la \u00eentreb\u0103ri de tipul \u201ede ce?\u201d pe care le pun copiii sau educatoarea;<\/p>\n<p>k) \u00a0\u00a0alc\u0103tuirea de propozi\u0163ii plec\u00e2nd de la anumite cuvinte date, solicitarea de a<\/p>\n<p>forma propozi\u0163ii plec\u00e2nd de la anumite cuvinte date, solicitarea de a ferma propozi\u0163ii c\u00e2t mai frumoase, pentru a exprima o idee sau tem\u0103 dat\u0103, continu\u0103ri de propozi\u0163ii etc.<\/p>\n<p>E.P. Torrance atrage aten\u0163ia c\u0103 atmosfera favorabil\u0103 creativit\u0103\u0163ii nu trebuie conceput\u0103 ca o \u00eencercare de \u201elaissez faire\u201d \u00een care este permis orice, ci ca un mediu ambiant organizat cu abilitate\u201d este vorba doar de o atmosfer\u0103 desc\u0103tu\u015fat\u0103 de conformism, nu \u00eens\u0103 de conducere, eliberat\u0103 de stereotip, dar nu \u015fi de ordine \u015fi logic\u0103; este vorba de un climat care genereaz\u0103 receptivitate fa\u0163\u0103 de tot ce reprezint\u0103 noul \u015fi dorin\u0163\u0103 de activitate .<\/p>\n<p>Ca dovezi ale reu\u015fitei antrenamentului creativ enumer\u0103m: interesul accentuat (copiii sunt aler\u0163i, observ\u0103, reac\u0163ioneaz\u0103 prompt fizic, intelectual, social, emo\u0163ional, particip\u0103, sunt plini de energie), motiva\u0163ia intrinsec\u0103, copiii sunt angaja\u0163i \u00eentr-o varietate de activit\u0103\u0163i fie solidare, fie desf\u0103\u015furate \u00een grupuri nici, interac\u0163ioneaz\u0103 at\u00e2t cu educatoarea c\u00e2t \u015fi cu ceilal\u0163i pre\u015fcolari, atmosfera destins\u0103 de lucru.<\/p>\n<p>\u00cen concluzie, exist\u0103 dou\u0103 posibilit\u0103\u0163i de a stimula creativitatea:<\/p>\n<p>1.\u00a0\u00a0 prin\u00a0 antrenamente\u00a0 directe\u00a0 pentru\u00a0 cre\u015fterea\u00a0 creativit\u0103\u0163ii,\u00a0\u00a0 prin interven\u0163ii cognitive<\/p>\n<p>2 .\u00a0\u00a0 prin interven\u0163ii asupra mediului social, familial, fizic.<\/p>\n<p>P\u0103rin\u0163ii \u015fi educatoarele ar trebui s\u0103 creeze medii stimulative din punct de vedere perceptiv &#8211; cognitiv \u015fi s\u0103-i \u00eenve\u0163e pe copii s\u0103 exploreze cu aten\u0163ie mediul \u00een timp ce desf\u0103\u015foar\u0103 o activitate, \u00eentruc\u00e2t ar putea g\u0103si o solu\u0163ie important\u0103, iar c\u00e2nd copiii manifest\u0103 o \u00eenclina\u0163ie\/un talent anume, o aptitudine specific\u0103 s\u0103 le ofere mijloacele necesare dezvolt\u0103rii acesteia (accesul la anumi\u0163i profesori, materiale, timp liber).<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>Profesor psiholog COSMIN DOLOME\u0162 &#8211; Liceul &#8222;I. H. R\u0103dulescu&#8221; T\u00e2rgovi\u015fte Prima condi\u0163ie de a c\u0103rei \u00eendeplinire trebuie s\u0103 se ocupe educatoarea, o condi\u0163ie indispensabil\u0103, este cunoa\u015fterea poten\u0163ialului creativ al copiilor din grupa pe care o conduce \u015fi la care \u00ee\u015fi desf\u0103\u015foar\u0103 activitatea. Numero\u015fi autori au cercetat, au diagnosticat poten\u0163ialul intelectual al pre\u015fcolarului, ajung\u00e2nd la concluzia&#8230;<\/p>\n","protected":false},"author":5,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[5],"tags":[18,13,17],"class_list":["post-404","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-educatie21","tag-creativitate","tag-educatie","tag-psihologie"],"aioseo_notices":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revista.newprojects.org\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/404","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revista.newprojects.org\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revista.newprojects.org\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revista.newprojects.org\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/5"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revista.newprojects.org\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=404"}],"version-history":[{"count":5,"href":"https:\/\/revista.newprojects.org\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/404\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":819,"href":"https:\/\/revista.newprojects.org\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/404\/revisions\/819"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revista.newprojects.org\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=404"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revista.newprojects.org\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=404"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revista.newprojects.org\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=404"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}