{"id":434,"date":"2012-03-26T22:24:16","date_gmt":"2012-03-26T20:24:16","guid":{"rendered":"http:\/\/revista.newprojects.org\/?p=434"},"modified":"2017-04-08T12:30:01","modified_gmt":"2017-04-08T10:30:01","slug":"confruntarea-cu-anxietatea-la-matematica","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revista.newprojects.org\/?p=434","title":{"rendered":"Confruntarea cu axietatea la Matematic\u0103"},"content":{"rendered":"<h5><strong>Prof. Ionu\u021b Nica &#8211; Liceul Teoretic &#8222;Petru Cercel &#8221; T\u00e2rgovi\u0219te<\/strong><\/h5>\n<p>CE ESTE ANXIETATEA LA MATEMATIC\u0102?<\/p>\n<p>La fel ca \u015fi \u00a0frica de scen\u0103, anxietatea la matematic\u0103 poate fi o condi\u0163ie de inferioritate care poate cauza umilire, resentimente \u015fi chiar panic\u0103. Sunt de luat \u00een considerare urm\u0103toarele afirma\u0163ii ale elevilor:<\/p>\n<p><span style=\"font-family: Calibri;\">&#8211;<\/span>\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 C\u00e2nd m\u0103 uit la o problem\u0103 de matematic\u0103, mintea mea merge complet \u00een gol. M\u0103 simt prost \u015fi nu-mi pot aminti cum s\u0103 rezolv chiar lucruri simple.<\/p>\n<p><span style=\"font-family: Calibri;\">&#8211;<\/span>\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Am ur\u00e2t matematica \u00eenc\u0103 de c\u00e2nd eram mic, c\u00e2nd tat\u0103l meu m-a pedepsit pentru o s\u0103pt\u0103m\u00e2n\u0103 deoarece nu am putut \u00eenv\u0103\u0163a tabla \u00eenmul\u0163irii.<\/p>\n<p><span style=\"font-family: Calibri;\">&#8211;<\/span>\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Examenele de matematic\u0103 ma \u00eensp\u0103im\u00e2nt\u0103. \u00cemi transpir\u0103 palmele, respir mai repede \u015fi de multe ori imi pierd concentrarea. Este \u015fi mai r\u0103u dac\u0103 ma uit \u00een jur, pentru c\u0103 \u00eei v\u0103d pe to\u0163i cum lucreaz\u0103 \u015fi \u015ftiu c\u0103 sunt singurul care nu poate rezolva.<\/p>\n<p><span style=\"font-family: Calibri;\">&#8211;<\/span>\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Unii oameni pot face matematica \u2013 nu eu!<!--more--><\/p>\n<p>Tot ce exprim\u0103 ace\u015fti elevi este anxietate la matematic\u0103, un sentiment de frustrare intens\u0103 sau neputin\u0163\u0103 despre capacitatea cuiva de a face matematic\u0103. Ceea ce nu realizeaz\u0103 ei este faptul c\u0103 sentimentele lor referitoare la matematic\u0103 sunt comune tuturor \u00eentr-o anumit\u0103 m\u0103sur\u0103. Chiar \u015fi cei mai buni matematicieni sunt predispu\u015fi la anxietate \u2013 \u00een ciuda faptului c\u0103 iubesc matematica \u015fi se descurc\u0103 foarte bine.<\/p>\n<p>\u00cen acest eseu vom arunca o privire constructiv\u0103 c\u0103tre anxietatea la matematic\u0103, la cauzele acesteia, la efectele sale \u015fi la modul \u00een care un elev poate gestiona aceast\u0103 anxietate astfel \u00eenc\u00e2t s\u0103 nu se mai \u00eempiedice \u00een studiul matematicii. S\u0103 \u00eencepem cu analiza unor atitudini sociale fa\u0163\u0103 de matematic\u0103, care sunt deosebit de relevante.<\/p>\n<p>CAUZE SOCIALE \u015eI CONTEXTE EDUCA\u0162IONALE<\/p>\n<p>Imagina\u0163i-v\u0103 c\u0103 sunte\u0163i la o petrecere, cu mai multe personae a\u015fezate la o mas\u0103 mare. \u00cen cursul conversa\u0163iei persoana a\u015fezat\u0103 vizavi face o glum\u0103, \u201cdesigur, sunt analfabet\u2026!\u201d Ce-ai face? Pute\u0163i r\u00e2de \u00eempreun\u0103, sau po\u0163i m\u0103rturisi c\u0103 nici tu nu ai \u00eenv\u0103\u0163at bine s\u0103 cite\u015fti? V\u0103 a\u015ftepta\u0163i ca \u015fi alte personae de la mas\u0103 s\u0103 fac\u0103 acela\u015fi lucru?<\/p>\n<p>Acum imagina\u0163i-v\u0103 acee\u015fi scen\u0103, doar c\u0103 de data aceasta persoana de vizavi spune \u201cdesigur, niciodat\u0103 nu am fost bun la matematic\u0103\u2026!\u201d Ce se \u00eent\u00e2mpl\u0103 de data asta? Bine\u00een\u0163eles, v\u0103 pute\u0163i a\u015ftepta ca \u015fi alte persoane de la mas\u0103 s\u0103 intervin\u0103 \u015fi s\u0103 spun\u0103 c\u0103 \u201c nu am fost niciodat\u0103 bun la matematic\u0103\u201d \u2013 mesajul implicit fiind c\u0103 nicio persoan\u0103 obi\u015fnuit\u0103 nu st\u0103p\u00e2ne\u015fte matematica. Concluzia este c\u0103 matematica are o reputa\u0163ie proast\u0103 \u00een societatea noastr\u0103. Este, \u00een general, acceptat faptul c\u0103 matematica este dificil\u0103, obscur\u0103 \u015fi de interes doar pentru \u201canumite persoane\u201d, adic\u0103 pentru tocilari \u2013 care nu este tocmai o caracterizare m\u0103gulitoare.<\/p>\n<p>\u00cen consecin\u0163\u0103, chiar dac\u0103, la nivel na\u0163ional, avem multe clase cu profil de matematic\u0103, elevii talenta\u0163i la matematic\u0103 sau care marturisesc c\u0103 le place aceasta sunt adesea v\u0103zu\u0163i ca \u015fi cum nu ar fi normali. Aceast\u0103 atitudine fa\u0163\u0103 de matematic\u0103 a fost foarte mult amplificat\u0103 de modul \u00een care a fost predat\u0103 de c\u00e2teva decenii. Metodele de predare s-au bazat pe un model de \u00eenv\u0103\u0163are behaviorist\u0103, o paradigm\u0103 care pune accentul pe \u00eenv\u0103\u0163area mecanic\u0103 (memorare \u015fi repetare). \u00cen matematic\u0103, acest lucru a \u00eensemnat c\u0103 un anumit tip de problem\u0103 a fost prezentat, \u00eempreun\u0103 cu o tehnic\u0103 de solu\u0163ie, \u015fi acestea au fost lucrate p\u00e2n\u0103 sunt \u00eenv\u0103\u0163ate. Elevul a fost gr\u0103bit c\u0103tre urm\u0103torul tip de problem\u0103, cu tehnica sa de solu\u0163ie, \u015fi a\u015fa mai departe. Ideile \u015fi conceptele care stau la baza acestor tehnici au fost tratate ca o prezentare, sau cel mai adesea au fost omise.<\/p>\n<p>Pentru ca matematica s\u0103 nu mai fie un fel de \u201cbau-bau\u201d al \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2ntului este nevoie de reform\u0103. Aceasta este \u00een curs de mai mul\u0163i ani, dar nu to\u0163i profesorii au schimbat paradigma behaviorist\u0103 cu metode bazate pe modele constructiviste sau alte modele noi de \u00eenv\u0103\u0163are. \u00cenc\u0103 nu exist\u0103 nicio metodologie de predare acceptat\u0103 pe scar\u0103 larg\u0103 pentru punerea \u00een aplicare a acestor eforturi de reform\u0103, \u015fi poate va trece \u00eenc\u0103 o genera\u0163ie de elevi care s\u0103 fie capabil\u0103 s\u0103 descopere frumuse\u0163ea matematicii.<\/p>\n<p>\u00cen cele din urm\u0103, fetele continu\u0103 s\u0103 se confrunte cu o barier\u0103 \u00een calea succesului \u00een matematic\u0103. Remarcabil, chiar \u015fi \u00een secolul 21, fetele de v\u00e2rst\u0103 \u015fcolar\u0103 sunt descurajate de p\u0103rin\u0163i, colegi, dar \u015fi de profesori, cu prevenirea c\u0103 \u201cmatematica nu este pentru fete\u201d.<\/p>\n<p>\u00cempreun\u0103, ace\u015fti factori sociali \u015fi de educa\u0163ie pun bazele unor mituri \u015fi concep\u0163ii gre\u015fite despre studiul matematicii. Cele mai invocate mituri care au efectul de a justifica frica \u015fi frustrarea sunt: \u201cAptitudinea pentru matematic\u0103 este \u00eenn\u0103scut\u0103\u201d; \u201cA fi bun la matematic\u0103 \u00eenseamn\u0103 s\u0103 fii bun la calcul\u201d; \u201cMatematica necesit\u0103 logic\u0103 \u015fi nu creativitate\u201d; \u201c\u00cen matematic\u0103, cel mai important este r\u0103spunsul corect\u201d; \u201cB\u0103ie\u0163ii sunt mai buni dec\u00e2t fetele la matematic\u0103\u201d.<\/p>\n<p>DOB\u00c2NDIREA ANXIET\u0102\u0162II LA MATEMATIC\u0102<\/p>\n<p>Chiar dac\u0103 fiecare dintre noi sufer\u0103 \u00eentr-o oarecare m\u0103sur\u0103 de anxietate la matematic\u0103, doar pentru unii dintre noi aceasta constituie o problem\u0103 care ne \u00eempiedic\u0103 s\u0103 ne atingem scopurile. Primul pas, \u015fi cel f\u0103r\u0103 de care progresul nu este posibil, este de a recunoa\u015fte c\u0103 anxietatea la matematic\u0103 este o reac\u0163ie emo\u0163ional\u0103. Ca orice reac\u0163ie emo\u0163ional\u0103 puternic\u0103 exist\u0103 modalit\u0103\u0163i constructive, dar \u015fi neconstructive de a o gestiona. Modalitatea neconstructiv\u0103 (\u015fi chiar d\u0103un\u0103toare) include justificarea, suprimarea \u015fi negarea.<\/p>\n<p>Prin \u201cjustificare\u201d \u00een\u0163elegem s\u0103 g\u0103sim motivele pentru a avea aceste reac\u0163ii. Miturile amintite mai sus sunt exemple de justific\u0103ri care te pot face s\u0103 te sim\u0163i mai bine \u015fi nu vor face nimic pentru a diminua sau a \u0163ine sub control anxietatea la matematic\u0103. Prin urmare justificarea este neconstructiv\u0103.<\/p>\n<p>Prin \u201csuprimare\u201d se \u00een\u0163elege con\u015ftientizarea anxiet\u0103\u0163ii \u2013 dar se \u00eencerc\u0103 din r\u0103sputeri s\u0103 nu o sim\u0163i. Am constatat c\u0103 acest lucru este foarte frecvent \u00eencercat de elevi \u015fi de obicei este \u00eenso\u0163it de autocritic\u0103 destul de sever\u0103. Elevii simt c\u0103 nu trebuie s\u0103 simt\u0103 aceast\u0103 anxietate, c\u0103 este o sl\u0103biciune pe care ar trebui s\u0103 o dep\u0103\u015feasc\u0103. Atunci c\u00e2nd acest\u0103 \u00eencercare nu reu\u015fe\u015fte (\u015fi de obicei nu se \u00eent\u00e2pl\u0103 acest lucru) autocritica devine tot mai acerb\u0103, ceea ce duce la un sentiment profund de frustrare \u015fi, adesea, la o pierdere sever\u0103 a \u00eencrederii \u00een sine \u2013 \u00een special \u00een cazul \u00een care elevul este ambi\u0163ios, atunci c\u00e2nd cariera lui viitoare depinde de matematic\u0103, sau c\u00e2nd preten\u0163iile p\u0103rin\u0163iilor sunt exagerate. Prin urmare suprimarea anxiet\u0103\u0163ii matematice nu este numai neconstructiv\u0103, ci poate fi \u015fi d\u0103un\u0103toare.<\/p>\n<p>Ultima modalitate neconstructiv\u0103 este negarea. Persoanele care utilizeaz\u0103 aceast\u0103 abordare, probabil, nu le place s\u0103 citeasc\u0103 acest eseu pentru c\u0103 ei \u00ee\u015fi construiesc viitorul astfel \u00eenc\u00e2t s\u0103 evite c\u00e2t mai mult contactul cu matematica. Aceast\u0103 abordare are avantajul c\u0103 sentimentele de frustrare \u015fi anxietate sunt \u00een mare parte evitate. Cu toate acestea, viitorul lor este limitat drastic pentru c\u0103 \u00een societatea noastr\u0103 mai pu\u0163in de 25% din cariere sunt independente de matematic\u0103 (\u201cmath \u2013 free\u201d).<\/p>\n<p>Modul de a gestiona constructiv anxietatea la matematic\u0103 implic\u0103 con\u015ftientizarea pe c\u00e2t posibil a surselor anxiet\u0103\u0163ii, acceptarea acestor sentimente f\u0103r\u0103 autocritic\u0103 \u015fi apoi conceperea unor strategii (inclusiv pentru luarea noti\u0163elor, pentru teme dar mai ales pentru teste, teze \u015fi examene) pentru limitarea influien\u0163ei anxiet\u0103\u0163ii la matematic\u0103 asupra studiului. Trebuie s\u0103 se \u00een\u0163eleag\u0103 faptul c\u0103 sentimentele de anxietate la matematic\u0103 apar la multe persoane \u015fi c\u0103 acestea nu indic\u0103 faptul c\u0103 este ceva \u00een neregul\u0103 cu acea persoan\u0103 sau c\u0103 ea este incapabil\u0103 de a \u00eenv\u0103\u0163a matematica.<\/p>\n<p>\u00cen concluzie, anxietatea la matematic\u0103 este o problem\u0103 real\u0103 \u015fi apare la foarte mul\u0163i elevi. Ast\u0103zi, nevoile societ\u0103\u0163ii necesit\u0103 o mai mare nevoie de matematic\u0103, astfel c\u0103 aceasta trebuie privit\u0103 \u00eentr-o lumin\u0103 pozitiv\u0103 pentru a reduce anxietatea.<\/p>\n<p>&nbsp;<\/p>\n<p>Bibliografie<\/p>\n<p><span style=\"font-family: Calibri;\">&#8211;<\/span>\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Spikell, M. (1993). Teaching mathematics with manipulatives: A resource of activities for the K-12 teacher<\/p>\n<p><span style=\"font-family: Calibri;\">&#8211;<\/span>\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Tobias, S. (1993). Overcoming math anxiety<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>Prof. Ionu\u021b Nica &#8211; Liceul Teoretic &#8222;Petru Cercel &#8221; T\u00e2rgovi\u0219te CE ESTE ANXIETATEA LA MATEMATIC\u0102? La fel ca \u015fi \u00a0frica de scen\u0103, anxietatea la matematic\u0103 poate fi o condi\u0163ie de inferioritate care poate cauza umilire, resentimente \u015fi chiar panic\u0103. Sunt de luat \u00een considerare urm\u0103toarele afirma\u0163ii ale elevilor: &#8211;\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 C\u00e2nd m\u0103 uit la o problem\u0103&#8230;<\/p>\n","protected":false},"author":5,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[5],"tags":[13],"class_list":["post-434","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-educatie21","tag-educatie"],"aioseo_notices":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revista.newprojects.org\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/434","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revista.newprojects.org\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revista.newprojects.org\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revista.newprojects.org\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/5"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revista.newprojects.org\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=434"}],"version-history":[{"count":4,"href":"https:\/\/revista.newprojects.org\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/434\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":824,"href":"https:\/\/revista.newprojects.org\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/434\/revisions\/824"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revista.newprojects.org\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=434"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revista.newprojects.org\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=434"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revista.newprojects.org\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=434"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}