{"id":509,"date":"2013-05-24T22:33:44","date_gmt":"2013-05-24T20:33:44","guid":{"rendered":"http:\/\/revista.newprojects.org\/?p=509"},"modified":"2017-04-08T17:37:16","modified_gmt":"2017-04-08T15:37:16","slug":"pet-urile-materiale-nebiodegradabile-care-afecteaza-viata-planetei","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revista.newprojects.org\/?p=509","title":{"rendered":"PET-urile, materiale nebiodegradabile care afecteaz\u0103 via\u021ba planetei"},"content":{"rendered":"<h5><strong>Prof. Cristina Ie\u0219anu, Liceul &#8222;Ion Heliade R\u0103dulescu&#8221; T\u00e2rgovi\u0219te<\/strong><\/h5>\n<p>Progresul tehnic a fost asigurat permanent de cuceririle \u0219tiin\u021bifice. Chimia \u0219i-a propus s\u0103 fie un imitator al naturii, \u00eenc\u00e2t ceea ce este neregenerabil, s\u0103 poat\u0103 fi \u00eenlocuit de alte materiale, cu propriet\u0103\u021bi similare.\u00a0 Astfel, metalele, celuloza, sticla \u0219i alte materii prime naturale\u00a0 utilizate la fabricarea unor saco\u0219e, recipiente, ambalaje, piese, ansamble \u0219i subansamble, s\u0103 se poat\u0103 realiza\u00a0 cu ajutorul imita\u021biilor din industria polimerilor. Ambalajele din PET s-au impus pe pia\u021b\u0103 din cauza rezisten\u021bei lor mari, a densit\u0103\u021bii mici \u0219i a comodit\u0103\u021bii transport\u0103rii lor. Foliile \u0219i foile sunt folosite pe scar\u0103 mare \u00een agricultur\u0103. Lipsa de discern\u0103m\u00e2nt \u00een ceea ce prive\u0219te aruncarea ambalajelor direct \u00een natur\u0103 a creat o adev\u0103rat\u0103 problem\u0103 ecologic\u0103. Banalele pungi ob\u021binute din polieten\u0103 sau polietilen\u0103 (prescurtat PET), sunt responsabile de\u00a0 distrugerea unor vie\u021buitoare din circa 200 de specii subacvatice:balene, delfini, foci, \u021bestoase, care mor \u00eennecate, confund\u00e2nd pungile cu hrana.<!--more--><\/p>\n<p>Masele plastice au nevoie de c\u00e2teva sute de ani pentru a se degrada \u0219i reprezint\u0103 un mare consumator de petrol (8% din productia mondial\u0103).<\/p>\n<p>Cre\u0219terea produc\u021biei maselor plastice a \u00a0atras dup\u0103 sine\u00a0 apari\u021bia unor cantit\u0103\u021bi imense de reziduuri uzate. Acestea reprezint\u0103 factori de poluare a mediului , fapt agravat de lipsa lor de degrabilitate biologica. Av\u00e2nd \u00een vedere gradul redus de uzur\u0103 structural\u0103 \u00een timpul lor de func\u021bionare ca produse finte, aceasta creaz\u0103 premisele tehnologice ale procesului de reciclare .<\/p>\n<p>Producerea pet-urilor reprezint\u0103 un proces ieftin, \u00een compara\u021bie cu reciclarea lor, motiv care a dus la o poluare f\u0103r\u0103 precedent, masele plastice uzate inund\u00e2nd P\u0103m\u00e2ntul de la un\u00a0 altul.<\/p>\n<p>Pentru a separa masele plastice din de\u0219eurile menajere, se practic\u0103 industrial diferite procedee:<\/p>\n<ul>\n<li>separarea \u00een c\u00e2mpuri \u00a0magnetice de puteri mari;<\/li>\n<li>m\u0103run\u021birea , separarea magnetic\u0103 , separarea\u00a0 gravimetric\u0103;<\/li>\n<li>tratamentul cu frig \u00eenaintat\u00a0 \u0219i separarea electrotehnic\u0103;<\/li>\n<li>sp\u0103larea cu ap\u0103 \u0219i separarea\u00a0 gravimetric\u0103 cu un sistem de cuve.[1]<\/li>\n<\/ul>\n<p>Reciclarea este un procedeu curent pentru de\u0219eurile curate si omogene calitativ . Ele se m\u0103run\u021besc prin m\u0103cinare , iar polimerul m\u0103cinat se amestec\u0103, \u00een anumite propor\u021bii, cu material proasp\u0103t, dup\u0103 care se prelucreaz\u0103. Este absolut necesar ca \u00een aceast\u0103 etap\u0103 s\u0103 se evite contaminarea cu de\u0219euri provenite din halele de depozitare\u00a0 si fabrica\u021bie, de la transport, manipulare, etc. Containarele de transport trebuie s\u0103 fie curate \u0219i corect inscrip\u021bionate. Cel mai mare pericol \u00eel reprezint\u0103 contaminarea produselor injectate, deoarece impurit\u0103\u021bile confer\u0103 zonelor respective o rezisten\u021b\u0103 mecanic\u0103 scazut\u0103.[2]<\/p>\n<p>\u00cen procesul de marun\u021bire calitatea acestuia poate determina calitatea produselor finite, de aceea\u00a0 o m\u0103sur\u0103 de protejare\u00a0 \u00eempotriva acestui impediment, o reprezint\u0103 nefunc\u021bionarea acestei instala\u021bii \u00een timpul nop\u021bii sau \u00een condi\u021bii de vizibilitate sc\u0103zut\u0103.[3]<\/p>\n<p><a href=\"https:\/\/revista.newprojects.org\/wp-content\/uploads\/pet1.jpg\"><img loading=\"lazy\" decoding=\"async\" class=\"alignnone size-full wp-image-510\" src=\"https:\/\/revista.newprojects.org\/wp-content\/uploads\/pet1.jpg\" alt=\"pet1\" width=\"360\" height=\"222\" \/><\/a><\/p>\n<p>Fig.1 PET reciclat granulat<\/p>\n<p>&nbsp;<\/p>\n<p>&nbsp;<\/p>\n<p>&nbsp;<\/p>\n<p><a href=\"https:\/\/revista.newprojects.org\/wp-content\/uploads\/pet2.jpg\"><img loading=\"lazy\" decoding=\"async\" class=\"alignnone size-full wp-image-511\" src=\"https:\/\/revista.newprojects.org\/wp-content\/uploads\/pet2.jpg\" alt=\"pet2\" width=\"360\" height=\"240\" \/><\/a><\/p>\n<p>Fig.2 Linie tehnologic\u0103 de reciclare PET<\/p>\n<p>Circa 10-30 % din totalul polietilenei fabricate \u0219i prelucrate prin reciclare se utilizeaz\u0103 pentru ob\u021binerea de foi \u0219i folii pentru serele agricole. M\u0103run\u021birea foilor \u0219i foliilor se realizeaz\u0103 folosind mori cu cu\u021bite. \u00cen utilajul pentru plastifierea final\u0103 \u00een scopul ob\u021binerii polimerilor granula\u021bi sau a produselor finale, se introduc \u0219i site pentru a separa impurit\u0103\u021bile.<\/p>\n<p>Plasticul este una dintre materiile care pot fi reciclate de mai multe ori.\u00a0Dup\u0103 ce se realizeaz\u0103 un anumit num\u0103r de recicl\u0103ri, polimerul nu se mai poate prelucra, \u00een acest caz el valorific\u00e2ndu-se prin incinerare sau conversie chimic\u0103.<\/p>\n<p>Materialele plastice sunt produse energointensive (consumatoare de energie), polimerii prelucra\u021bi av\u00e2nd un con\u021binut\u00a0 energetic mare. Deoarece polimerii sunt substan\u021be combustibile, care dezvolt\u0103 la ardere o putere caloric\u0103 de circa 10000 kcal\/kg, iar puterea caloric\u0103 a unui combustibil conven\u021bional este de circa 8000 kcal\/kg, polimerii pot fi utiliza\u021bi drept combustibili. Acest fapt este valabil numai pentru polimerii care nu se mai pot valorifica \u00eentr-un alt mod.[2]<\/p>\n<p>G\u00e2ndindu-ne c\u0103 prin incinerare se elibereaz\u0103 terenurile pe care sunt amplasate de\u0219eurile, \u00eengroparea sau depozitarea acestora necesit\u00e2nd un teren de aproximativ 0,5 ha\/zi, la circa 10000 de locuitori, atunci \u00een\u021belegem un aspect important al rentabilit\u0103\u021bii acestui proces.Prin reciclare se recupereaz\u0103 petrol, ceea ce reprezint\u0103 un mare avantaj. O singur\u0103 sticl\u0103 de plastic reciclat\u0103 salveaz\u0103 energia necesar\u0103 func\u021bion\u0103rii unui bec electric timp de \u0219ase ore.<\/p>\n<p>Instala\u021bia de incinerare poate produce, din c\u0103ldura degajat\u0103 la ardere, abur sau ap\u0103 cald\u0103. Deoarece \u00een gazele de combustie pot ap\u0103rea compu\u0219i toxici (noxe) sau corozivi, ca \u00een cazul acidului clorhidric rezultat din PVC, atunci sunt necesare instala\u021bii auxiliare pentru absorb\u021bia \u0219i neutralizarea acestora, fapt care implic\u0103 pre\u021buri de cost sporite.<\/p>\n<p>Dac\u0103 sunt amesteca\u021bi cu alte materiale combustibile (c\u0103rbuni), de\u0219eurile polimerice folosesc instala\u021bii multifunc\u021bionale ca aplicabilitate.<\/p>\n<p>Prin conversie chimic\u0103 \u00een\u021belegem procedee de transformare chimic\u0103 sau de reducere a masei lor moleculare ca:<\/p>\n<ul>\n<li>piroliza;<\/li>\n<li>oxidarea bl\u00e2nd\u0103;<\/li>\n<li>hidroliza pentru polimerii de policondensare;<\/li>\n<li>conversia la hidrogen \u0219i\/sau gaz de sintez\u0103;<\/li>\n<li>hidrogenarea;<\/li>\n<li>conversia bacterian\u0103 (biodegradabilitatea).[1]<\/li>\n<\/ul>\n<p>Cel mai utilizat dintre aceste procedee este piroliza, din care rezult\u0103: ceruri, c\u0103rbuni, hidrocarburi gazoase combustibile, sau se prelucreaz\u0103 ulterior p\u00e2n\u0103 la stadiul de monomeri Instala\u021biile de piroliz\u0103 sunt mai ieftine \u0219i au capacitate mai mare dec\u00e2t cele de incinerare.<\/p>\n<p>Biodegradarea bacterian\u0103 este un procedeu modern, care distruge de\u0219eurile \u00een vederea integ\u0103rii produ\u0219ilor rezulta\u021bi \u00een natur\u0103, f\u0103r\u0103 perturba\u021bii ale echilibrului ecologic, ea realiz\u00e2ndu-se bacterian sau prin fotodegradare (UV). \u00cen mod obi\u0219nuit polimerii nu sunt biodegradabili, de aceea se amestec\u0103 intim cu substan\u021be organice u\u0219or atacate de bacterii, cum ar fi amidonul. Astfel pot fi dgradate ambalajele polimerice.<\/p>\n<p>Prezint\u0103 interes pentru af\u00e2narea solului unii polimeri aditiva\u021bi cu substan\u021be chimice pentru a se descompune astfel sub influen\u021ba luminii solare.<\/p>\n<p>Pungile de plastic fotodegradabile se descompun \u00een petropolimeri mai mici ca grad de polimerizare dar mult mai toxici.[4]Astfel, particule microscopice\u00a0 de polimeri se reg\u0103sesc \u0219i intr\u0103 \u00een lan\u021bul alimentar, cu efecte greu de preconizat.[5]<\/p>\n<p>\u00cen esen\u021b\u0103 este necesar\u0103 prelucrarea prin reciclare a pet-urilor, dar statisticile arat\u0103 c\u0103 mai pu\u021bin de 1% din pungile de polietilen\u0103 sunt reciclate, deoarece o ton\u0103 de saci de plastic necesit\u0103 4000 $ pentru reciclare, \u00een timp ce aceia\u0219i cantitate este v\u00e2ndut\u0103 \u00een magazine ca materie prim\u0103 la numai 32$. Deci fabricarea este mult mai ieftin\u0103 dec\u00e2t reciclarea. Astfel, cantit\u0103\u021bi immense de mase plastic ajung \u00een m\u0103ri \u0219i oceane, pentru simplul motiv c\u0103 altfel ar acoperi p\u0103m\u00e2ntul. M\u0103car \u00een al doisprezecelea ceas guverne ale mai multor state au interzis pungile de plastic sau le-au distribuit contra cost, ceea ce a mic\u0219orat rata lor de utilizare local\u0103.<\/p>\n<p>\u00cen Rom\u00e2nia exist\u0103 cca. 270 de societ\u0103\u021bi capabile s\u0103 colecteze, s\u0103 prelucreze \u0219i unele chiar s\u0103 recicleze de\u0219eurile din mase plastice. Dintre acestea, 80% se ocup\u0103 doar de colectare \u0219i procesare \u0219i doar 20% au \u0219i posibilitatea de reciclare, ob\u021bin\u00e2nd granule sau chiar diverse produse. Cele mai multe unitati se afla concentrate \u00een zona Bucuresti-Ilfov.<br \/>\n\u00cen urma proces\u0103rii se o\u021btin fulgi sau flexuri de polietilen\u0103 care intr\u0103 apoi la reciclare, ca materie prim\u0103 pentru realizarea granulelor de plastic din care se fabric\u0103 diverse obiecte \u0219i ambalaje.[6]<\/p>\n<p>Etichet\u0103 pe containerele de precolectare selectiv\u0103 a de\u0219eurilor de plastic<\/p>\n<p>Sursa: <a href=\"http:\/\/www.freewebs.com\/tpn-rynf\/ecomental.htm\">http:\/\/www.freewebs.com\/tpn-rynf\/ecomental.htm<\/a><\/p>\n<p><a href=\"https:\/\/revista.newprojects.org\/wp-content\/uploads\/pet3.gif\"><img loading=\"lazy\" decoding=\"async\" class=\"alignnone size-full wp-image-512\" src=\"https:\/\/revista.newprojects.org\/wp-content\/uploads\/pet3.gif\" alt=\"pet3\" width=\"800\" height=\"560\" \/><\/a><\/p>\n<p><strong>LEGISLA\u021aIE \u0218I DIRECTIVE<\/strong><\/p>\n<p><a href=\"http:\/\/www.anpm.ro\/Files\/Directiva%202006_12_200711204243781.pdf\">Directiva 2006\/12\/CE a Parlamentului European \u0219i a Consiliului din 5\u00a0aprilie 2006 privind de\u0219eurile<\/a><\/p>\n<p><a href=\"http:\/\/www.anpm.ro\/Files\/Directiva%2091_689_200711204641671.pdf\">Directiva Consiliului 91\/689\/CEE privind de\u0219eurile periculoase (modificat\u0103 prin Directiva Consiliului 94\/31\/CE)<\/a><\/p>\n<p><a href=\"http:\/\/www.anpm.ro\/Files\/Directiva%2094_62_20071120581468.pdf\">Directiva 94\/62\/CE privind ambalajele \u0219i de\u0219eurile de ambalaje (modificat\u0103 de Directiva Parlamentului European \u0219i a Consiliului 2004\/12\/CE)<\/a><\/p>\n<p><a href=\"http:\/\/www.anpm.ro\/Files\/Directiva%201999_31_20071120457453.pdf\">Directiva 1999\/31\/CE privind depozitarea de\u0219eurilor<\/a><\/p>\n<p><a href=\"http:\/\/www.anpm.ro\/Files\/Directiva%2096_59_200711204847640.pdf\">Directiva Consiliului 96\/59\/CE privind eliminarea bifenililor \u0219i trifenililor policlorura\u021bi (PCB \u0219i PCT)<\/a><\/p>\n<p>&nbsp;<\/p>\n<p><strong>BIBLIOGRAFIE<\/strong><\/p>\n<p>1. S. Jipa, L.M. Gorghiu,\u00a0Metode chimice de depoluare, Editura Bibliotheca, T\u00e2rgovi\u0219te, 2007;<\/p>\n<p>2. M.Rusu, N. Goldenberg-\u0218erban, Gh. Ivan, C. Vasile, D.Staicu, Valorificarea resurselor polimerice secundare, Ed. Tehnic\u0103, Bucure\u0219ti, 1989;<\/p>\n<p>3. M.Goldeanu, Utilaje \u0219i instala\u021bii tehnologice pentru protejarea mediului, Ed. Universitaria, Craiova, 2003;<\/p>\n<p>4. CNN.com\/technology, 16 Noiembrie 2007;<\/p>\n<p>5. Raport WWF 2005;<\/p>\n<p>6. <a href=\"http:\/\/www.manager.ro\/\">www.manager.ro<\/a> , Analizele Manager.ro, Cum st\u0103m cu reciclarea PET-urilor?<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>Prof. Cristina Ie\u0219anu, Liceul &#8222;Ion Heliade R\u0103dulescu&#8221; T\u00e2rgovi\u0219te Progresul tehnic a fost asigurat permanent de cuceririle \u0219tiin\u021bifice. Chimia \u0219i-a propus s\u0103 fie un imitator al naturii, \u00eenc\u00e2t ceea ce este neregenerabil, s\u0103 poat\u0103 fi \u00eenlocuit de alte materiale, cu propriet\u0103\u021bi similare.\u00a0 Astfel, metalele, celuloza, sticla \u0219i alte materii prime naturale\u00a0 utilizate la fabricarea unor saco\u0219e,&#8230;<\/p>\n","protected":false},"author":7,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[3],"tags":[],"class_list":["post-509","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-natura-si-omul"],"aioseo_notices":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revista.newprojects.org\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/509","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revista.newprojects.org\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revista.newprojects.org\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revista.newprojects.org\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/7"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revista.newprojects.org\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=509"}],"version-history":[{"count":3,"href":"https:\/\/revista.newprojects.org\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/509\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":849,"href":"https:\/\/revista.newprojects.org\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/509\/revisions\/849"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revista.newprojects.org\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=509"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revista.newprojects.org\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=509"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revista.newprojects.org\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=509"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}