,,P\u0103durea reprezint\u0103 o podoab\u0103 a naturii; ea reprezint\u0103 via\u0163a si bog\u0103\u0163ia \u015fi prin toate calit\u0103\u0163ile ei merit\u0103 s\u0103 fie cunoscut\u0103, curat\u0103 \u015fi\u00a0 \u00eengrijit\u0103.” Mihai A. Ionescu<\/em><\/strong><\/p>\n Cel mai mare pictor r\u0103m\u00e2ne natura. Ea picteaz\u0103 pentru noi, zi dup\u0103 zi, imagini de o infinit\u0103 frumuse\u0163e.<\/p>\n P\u0103durile, podoaba planetei noastre, cuprind, ca un imens br\u00e2u verde, mun\u0163ii , colinele , malurile apelor,c\u00e2mpiile \u015fi dealurile .<\/p>\n Lemnul p\u0103durilor a fost folosit din cele mai \u00eendep\u0103rtate timpuri. Al\u0103turi de piatr\u0103 \u015fi argil\u0103, lemnul a oferit omului posibilitatea de a-\u015fi realiza primele arme de v\u00e2n\u0103toare, primele unelte \u015fi locuin\u0163e . Dup\u0103 descoperirea focului a avut un rol important \u015fi \u00een preg\u0103tirea hranei .<\/p>\n P\u0103durile ofer\u0103 ad\u0103post pentru animale \u015fi om . Ele reprezint\u0103 un refugiu din calea zgomotului , a soarelui puternic, a v\u00e2ntului, e o oaz\u0103 de lini\u015fte \u015fi aer curat . Ce e mai pl\u0103cut dec\u00e2t s\u0103 stai la umbra unui copac \u00een zilele calde de var\u0103, s\u0103 ascul\u0163i trilurile p\u0103s\u0103rilor \u015fi v\u00e2ntul fo\u015fnind prin frunze?<\/p>\n P\u0103durile sunt surse de lemn , latex , r\u0103\u015fini, fructe \u015fi semin\u0163e. Lemnul este un material important \u015fi \u00een industria mobilei, a h\u00e2rtiei, industria chimic\u0103 \u015fi \u00een construc\u0163ii. Multe plante \u015fi animale care tr\u0103iesc \u00een p\u0103duri reprezint\u0103 o surs\u0103 de hran\u0103 pentru oameni .<\/p>\n Pentru ca s\u0103 nu distrug\u0103 aceast\u0103 comoar\u0103, omul a \u00eenfiin\u0163at rezerva\u0163ii naturale \u00een care se p\u0103streaz\u0103 peisajul natural, oferind plantelor \u015fi animalelor condi\u0163ii optime de via\u0163\u0103.<\/p>\n Omul a fost str\u00e2ns legat de p\u0103dure, de natur\u0103 \u00een general. A ar\u0103tat aceasta prin opere literare \u00eensemnate. Marele Mihai Eminescu a elogiat p\u0103durea \u00een versuri de neuitat.<\/p>\n \u201e -Codrule cu ramuri line,<\/p>\n Vreme trece , vreme vine,<\/p>\n Tu din t\u00e2n\u0103r precum e\u015fti<\/p>\n Tot mereu \u00eentinere\u015fti . \u201d Iat\u0103, de exemplu, lemnul. Nu se exagereaz\u0103 c\u00e2nd se spune c\u0103 dup\u0103 p\u00e2ine, aer \u015fi ap\u0103, lemnul ocup\u0103 locul cel mai pre\u0163ios \u00een via\u0163a omului.<\/p>\n Din lemn omul \u015fi-a f\u0103cut casa, cu lemn a \u00eentre\u0163inut focul la c\u0103ldura c\u0103ruia \u015fi-a preparat hrana \u015fi s-a ap\u0103rat de gerurile iernii, din lemn \u015fi-a f\u0103cut unelte pentru a-\u015fi lucra p\u0103m\u00e2ntul, \u015fi-a f\u0103cut apoi pod peste ap\u0103 ca s\u0103 poat\u0103 ajunge mai repede acolo unde avea nevoie. Luntrile pescarilor \u015fi corabiile navigatorilor, care au str\u0103b\u0103tut m\u0103rile \u015fi oceanele, au fost f\u0103cute de asemenea din lemn.<\/p>\n Dar p\u0103durea nu-l ajuta pe om numai cu lemnul arborilor s\u0103i. P\u0103durea ap\u0103r\u0103 gospod\u0103riile oamenilor \u00eempotriva v\u00e2nturilor \u015fi ar\u015fi\u0163ei \u015fi face ca p\u0103m\u00e2ntul \u00een care oamenii arunc\u0103 s\u0103m\u00e2n\u0163a s\u0103 le poat\u0103 da mai multa p\u00e2ine.<\/p>\n P\u0103durile acoper\u0103 aproximativ 31 % din suprafa\u0163a P\u0103m\u00e2ntului fiind o parte integrant\u0103 a dezvolt\u0103rii durabile la nivel mondial. Mai mult de 1,6 miliarde de oameni depind de p\u0103duri pentru mijloacele de subzisten\u0163\u0103, iar 300 de milioane de oameni tr\u0103iesc \u00een aceste ecosisteme. Unul dintre cele mai importante \u201edepozite\u201d de diversitate biologic\u0103 de pe uscat, p\u0103durile g\u0103zduiesc mai mult de dou\u0103 treimi din speciile terestre cunoscute, precum \u015fi cele mai multe specii amenin\u0163ate de pe planet\u0103. Din suprafa\u0163a total\u0103 a p\u0103durilor, Europa \u015fi America de Sud de\u0163in aproximativ 25% \u00een timp ce numai 5% se g\u0103sesc \u00een Oceania.<\/p>\n Absorbind 2,4 miliarde de tone de carbon \u00eentr-un singur an, p\u0103durile au rolul de a \u00eencetini procesul de \u00eenc\u0103lzire global\u0103.<\/p>\n Din p\u0103cate, p\u0103durile fac obiectul uneia dintre alegerile majore pe care trebuie s\u0103 le fac\u0103 oamenii, \u015fi anume dac\u0103 se poate g\u0103si un echilibru \u00eentre dorin\u0163a de a exploata resursele \u015fi terenul p\u0103durilor \u015fi rolurile importante pe care acestea le joac\u0103 \u00een sistemul planetar de men\u0163inere a vie\u0163ii.<\/p>\n Totu\u015fi aceste resurse sunt jefuite de civiliza\u0163ii care tr\u0103iesc dincolo de grani\u0163ele p\u0103durilor, cererea de lemn cresc\u00e2nd exponen\u0163ial \u00een ultimii 100 de ani.<\/p>\n Aerul pe care-l respir\u0103m, hrana oamenilor, dar mai ales a animalelor, medicamentele de care avem nevoie pentru a supravie\u0163ui, diversitatea vie\u0163ii pe P\u0103m\u00e2nt, clima care ne influen\u0163eaz\u0103 prezentul \u015fi viitorul, reducerea frecven\u0163ei \u015fi a amplorii inunda\u0163iilor – toate acestea, \u015fi nu numai, depind \u00een mare m\u0103sur\u0103 de p\u0103duri.<\/p>\n Ca depozite globale importante de carbon, p\u0103durile joac\u0103 un rol fundamental \u00een influen\u0163area climei P\u0103m\u00e2ntului. Plantele \u015fi solurile din p\u0103duri conduc ciclul global al carbonului prin re\u0163inerea dioxidului de carbon \u00een fotosintez\u0103.<\/p>\n Parcul forestier mondial absoarbe o treime din emisiile de dioxid de carbon provocate de combustibilii fosili. Cu toate acestea, \u00een multe p\u0103r\u0163i ale lumii, p\u0103durile sunt defri\u015fate rapid \u00een scopuri agricole sau pentru p\u0103\u015funi, utilizate \u015fi exploatate \u00een mod abuziv \u015fi degradate de incendiile produse uneori chiar de oameni.<\/p>\n Rom\u00e2nia are cel mai valoros patrimoniu natural din Europa, \u015fi anume singurul peisaj forestier intact din zona temperat\u0103 a Europei: Mun\u0163ii Retezat-Godeanu-\u0162arcu. Parcul Na\u0163ional Retezat se \u00eentinde pe o suprafa\u0163\u0103 de peste 35.000 de hectare \u015fi, potrivit speciali\u015ftilor, este ultima p\u0103dure din Europa \u00een care omul nu a ajuns.<\/p>\n \u00cen scopul evalu\u0103rii \u015fi supravegherii st\u0103rii de s\u0103n\u0103tate a p\u0103durilor, s-a organizat un sistem de monitorizare a p\u0103durilor din Rom\u00e2nia, bine pus la punct \u015fi conectat la sistemul european. Rom\u00e2nia este considerat\u0103 o \u0163ar\u0103 cu p\u0103duri moderat afectate, dep\u0103\u015find cu pu\u0163in pragul de \u00eencadrare \u00een grupa \u0163\u0103rilor cu p\u0103duri slab v\u0103t\u0103mate. Pentru cre\u015fterea rolului p\u0103durilor \u00een redresarea mediului, \u00eemp\u0103durirea terenurilor degradate, crearea de perdele forestiere \u00een zonele supuse secetei, \u00eengrijirea p\u0103durilor, realizarea de amenajamente silvice sunt m\u0103suri de importan\u0163\u0103 strategic\u0103 \u00een Rom\u00e2nia.<\/p>\n Romania are un capital natural deosebit de divers. Acest fapt se datoreaz\u0103 \u00een parte condi\u0163iilor fizico-geografice care includ mun\u0163i, c\u00e2mpii, re\u0163ele hidrografice majore, zone umede \u015fi unul din cele mai vaste sisteme de delt\u0103 ale Europei (Delta Dun\u0103rii). De asemenea, datorit\u0103 pozi\u0163iei geografice a Rom\u00e2niei, flora \u015fi fauna prezint\u0103 influen\u0163e asiatice dinspre nord, mediteraneene dinspre sud \u015fi componente continental europene dinspre nord-vest. \u00cen sf\u00e2r\u015fit, relativa stabilitate a popula\u0163iei \u00een ultimii 60 de ani, lipsa mecaniz\u0103rii \u00een sectorul forestier \u015fi dezvoltarea economic\u0103 redus\u0103 au determinat o exploatare mai redus\u0103 a resurselor dec\u00e2t \u00een majoritatea altor zone din Europa. Rezultatul general const\u0103 \u00een diversitatea florei \u015fi faunei.<\/p>\n Datorit\u0103 multiplelor sale func\u0163ii, p\u0103durea are un rol hot\u0103r\u00e2tor \u00een men\u0163inerea echilibrului natural. Ast\u0103zi, c\u00e2nd problema mediului \u00eenconjur\u0103tor a devenit o problem\u0103 global\u0103, ea ar trebui con\u015ftientizat\u0103 nu numai de agen\u0163iile de monitorizare a calit\u0103\u0163ii mediului, ci \u015fi de oamenii care nu au neap\u0103rat cuno\u015ftin\u0163e \u00een acest domeniu.<\/p>\n P\u0103durea a constituit dintotdeauna un adev\u0103rat prieten pentru rom\u00e2ni: le-a oferit hrana \u015fi ad\u0103post, a reprezentat refugiu pentru haiduci, sursa de inspira\u0163ie pentru poe\u0163i, scut \u00een fa\u0163a du\u015fmanilor, loc de agrement pentru turi\u015fti. Acest ecosistem complex, numit p\u0103dure, \u00eempiedic\u0103 inunda\u0163iile \u015fi alunec\u0103rile de teren, eroziunea solului, mic\u015foreaz\u0103 puterea v\u00e2ntului, men\u0163ine umiditatea \u015fi modereaz\u0103 temperaturile extreme, ofer\u0103 hran\u0103 \u015fi ad\u0103post pentru multe animale.<\/p>\n ,,Pl\u0103m\u00e2nul verde” al p\u0103m\u00e2ntului, cum pe bun\u0103 dreptate este supranumit\u0103 p\u0103durea, \u00eembog\u0103\u0163e\u015fte atmosfera cu oxigen, f\u0103r\u0103 de care via\u0163a ar fi imposibil\u0103, contribuind astfel la men\u0163inerea compozi\u0163iei constante a aerului. Ea elimin\u0103 de 50 de ori mai mult oxigen dec\u00e2t o suprafa\u0163\u0103 similar\u0103 cultivat\u0103 cu gr\u00e2u, fiind deci principala surs\u0103 de oxigen.<\/p>\n Este bine cunoscut\u0103 func\u0163ia recreativ\u0103 \u015fi terapeutic\u0103 a p\u0103durilor, mai ales ast\u0103zi, c\u00e2nd efectele negative ale industrializ\u0103rii se simt tot mai mult. Deloc de neglijat este\u00a0 rolul s\u0103u estetic. Vazut\u0103 de sus sau de la distanta, bolta p\u0103durii impresioneaz\u0103 prin varietatea culorilor frunzi\u015fului, prin multitudinea de nuan\u0163e de verde care alterneaz\u0103 pe suprafe\u0163e imense. Sub acoperi\u015ful maiestuos al arborilor, \u00ee\u015fi duc existen\u0163a felurite familii de plante, care, prin coloritul lor, \u00eenc\u00e2nt\u0103 ochiul privitorului. Acest lucru este foarte important pentru omul modern care duce o via\u0163\u0103 stresant\u0103.<\/p>\n Din cele mai vechi timpuri, p\u0103durea a furnizat omului cantit\u0103\u0163i uria\u015fe de lemn de bun\u0103 calitate. La \u00eenceput omul a folosit lemnul drept arme, unelte, \u00een construirea ad\u0103posturilor sau pentru preg\u0103tirea hranei. Mai t\u00e2rziu, el a devenit un material extrem de utilizat, indispensabil pentru multe domenii ale vie\u0163ii umane (industria mobilei, chimic\u0103, \u00een construc\u0163ii, drept combustibil, etc.).<\/p>\n Dupa ce, \u00een urma unei lupte \u00eendelungate, p\u0103durea a c\u00e2\u015ftigat teren \u015fi a lini\u015ftit p\u0103m\u00e2ntul, ast\u0103zi din nefericire, ea se simte tot mai amenin\u0163at\u0103 chiar de cel ce veacuri de-a r\u00e2ndul i-a fost prieten-omul. Acesta, \u00een l\u0103comia sau \u00een ne\u015ftiin\u0163a sa, o poate desfiin\u0163a, dezl\u0103n\u0163uind din nou r\u0103zboi \u00eentre p\u0103m\u00e2nt \u015fi for\u0163ele eroziunii, d\u0103r\u00e2m\u00e2ndu-\u015fi astfel temelia propriei existen\u0163e.<\/p>\n Una din cauzele majore ale distrugerii p\u0103durilor o reprezint\u0103 incendiile. Din nefericire, anual \u00een Rom\u00e2nia se pierd cca 350 ha din aceast\u0103 cauz\u0103. Pagubele sunt mari dac\u0103 \u0163inem seama de consecin\u0163ele pe termen scurt (modificarea peisajului, dispari\u0163ia faunei \u015fi a florei, uneori apar\u0163in\u00e2nd speciilor rare), dar mai ales pe termen lung (reconstituirea biotopului).<\/p>\n Mul\u0163imea de gunoaie r\u0103mas\u0103 \u00een urma oamenilor care uit\u0103 c\u0103 atunci c\u00e2nd p\u0103r\u0103sesc p\u0103durea s-o lase a\u015fa cum ar dori s\u0103 o g\u0103seasca c\u00e2nd se re\u00eentorc, duce la poluarea solului, a apelor subterane \u015fi a aerului, inevitabil la moartea lent\u0103 a p\u0103durii. Mai grav este faptul c\u0103 o bun\u0103 parte din aceste gunoaie, \u00eendeosebi materialele plastice, sunt foarte rezistente la ac\u0163iunea bacteriilor \u015fi practic, nu se recicleaza pe cale natural\u0103.<\/p>\n \u00cen ac\u0163iunea distructiv\u0103 a fondului forestier, un rol \u00eensemnat \u00eel au t\u0103ierile necontrolate ale copacilor care duc inevitabil la modificari ale climei, la \u00eempu\u0163inarea animalelor salbatice, la distrugerea echilibrului natural. Din p\u0103cate, t\u0103ierile abuzive de lemn au ocupat mult\u0103 vreme prima pagin\u0103 a ziarelor, \u00een condi\u0163iile \u00een care la nivel oficial furtul masiv nu era recunoscut.<\/p>\n Efectele negative ale defri\u015f\u0103rilor sunt multiple: eroziunea solului, inunda\u0163ii din ce \u00een ce mai frecvente \u015fi mai primejdioase, alunec\u0103ri de teren, schimb\u0103ri ale cursurilor apelor, de\u015fertificare, \u00eenc\u0103lzire global\u0103, etc.<\/p>\n P\u0103durea, odat\u0103 distrus\u0103 de tulbur\u0103rile provocate de interven\u0163iile nepricepute ale omului cu greu se poate reface. Vegeta\u0163ia forestier\u0103 trebuie s\u0103 strabat\u0103 iara\u015fi drumul de milenii, s\u0103 se r\u0103zboiasc\u0103 ani \u015fi ani cu eroziunea, pentru a c\u00e2\u015ftiga pozi\u0163ia pierdut\u0103.<\/p>\n Cicatrizarea r\u0103nilor provocate de om sau de alte cauze se poate face prin re\u00eemp\u0103duriri, dar din nefericire, ambian\u0163a original\u0103 a p\u0103durilor este dificil de restaurat \u015fi \u00een plus dureaz\u0103 ani.<\/p>\n Asigurarea unei calit\u0103\u0163i corespunz\u0103toare a mediului, protejarea lui – ca necesitate a supravie\u0163uirii \u015fi progresului – reprezint\u0103 o problem\u0103 de interes major \u015fi cert\u0103 actualitate pentru evolu\u0163ia social\u0103. \u00cen acest sens, se impune p\u0103strarea calit\u0103\u0163ii mediului, diminuarea efectelor negative ale activit\u0103\u0163ii umane cu implica\u0163ii asupra acestuia.<\/p>\n \u00cen consecin\u0163\u0103, conservarea func\u0163iilor igienico-sanitare, recreative \u015fi estetice ale elementelor componente ale mediului natural constituie garan\u0163ia unei dezvolt\u0103ri continue a societ\u0103\u0163ii umane.<\/p>\n Bibliografie<\/strong><\/p>\n Prof.Cristea Valentin Gabriel,\u00a0\u015ecoala Gimnazial\u0103 \u201cProf.Ilie Popescu\u201d \u015eot\u00e2nga\u00a0structura \u015ecoala \u201cTeiul Doamnei\u201d Tei\u015f Prof. Cristea Edith-Nicoleta,\u00a0\u015ecoala Gimnazial\u0103 \u201cIoan Alexandru Br\u0103tescu-Voine\u015fti\u201d T\u00e2rgovi\u015fte ,,P\u0103durea reprezint\u0103 o podoab\u0103 a naturii; ea reprezint\u0103 via\u0163a si bog\u0103\u0163ia \u015fi prin toate calit\u0103\u0163ile ei merit\u0103 s\u0103 fie cunoscut\u0103, curat\u0103 \u015fi\u00a0 \u00eengrijit\u0103.” Mihai A. Ionescu Cel mai mare pictor r\u0103m\u00e2ne natura. Ea picteaz\u0103 pentru noi,…<\/p>\n","protected":false},"author":7,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[3],"tags":[],"class_list":["post-970","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-natura-si-omul"],"aioseo_notices":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revista.newprojects.org\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/970","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revista.newprojects.org\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revista.newprojects.org\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revista.newprojects.org\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/7"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revista.newprojects.org\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=970"}],"version-history":[{"count":4,"href":"https:\/\/revista.newprojects.org\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/970\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":974,"href":"https:\/\/revista.newprojects.org\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/970\/revisions\/974"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revista.newprojects.org\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=970"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revista.newprojects.org\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=970"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revista.newprojects.org\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=970"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}
\nV-a\u0163i g\u00e2ndit vreodat\u0103 ce \u00eenseamn\u0103 p\u0103durea pentru om?<\/p>\n\n