Managementul desemneaz\u0103 \u0219tiin\u021ba, arta \u0219i tehnica de a planifica, a conduce, a organiza, a controla elementele unui sistem, ale unui domeniu de activitate specific. Termenul a fost utilizat la \u00eenceput \u00een economie, iar apoi s-a extins \u00een toate domeniile de activitate \u0219i s-a dovedit a fi eficient prin dezvoltarea caracteristicilor specifice (ex. Managementul resurselor umane, al priorit\u0103\u021bilor, al stresului etc.). Dar acestea \u00ee\u0219i au la r\u00e2ndul lor manifest\u0103ri particulare \u00een fiecare domeniu (militar, medical, educa\u021bional etc.).<\/p>\n
Managementul educa\u021bional este \u0219tiin\u021ba \u0219i arta de a preg\u0103ti resursele umane, de a forma personalit\u0103\u021bi potrivit unor finalit\u0103\u021bi solicitate de societate \u0219i acceptate de individ. Acesta poate fi analizat \u00een sens, opera\u021bional, practic, tactic, procesual, teoretic, global, general, strategic, \u0219tiin\u021bific. Managementul educa\u021bional presupune o abordare interdisciplinar\u0103, care studiaz\u0103 evenimentele ce intervin \u00een decizia organiz\u0103rii unei activit\u0103\u021bi pedagogice determinate \u0219i \u00een gestiunea programelor educative.<\/p>\n
Conducerea managerial\u0103 implica \u0219i accente pe idei, pe abordare sistematic\u0103, pe schimbare, pe strategie, pe inovare. Managementul educa\u021bional reprezint\u0103 o metodologie de abordare global\u0103, optim\u0103, strategic\u0103 a activit\u0103\u021bii de educa\u021bie, ansamblul de principii \u0219i func\u021bii, de norme \u0219i metode de conducere care asigur\u0103 realizarea obiectivelor sistemului educativ (\u00een ansamblu sau la nivelul elementelor componente).<\/p>\n
Managementul educa\u021bional are obiective clare \u0219i ierarhizate, principii de eficienta \u0219i calitate, func\u021bii specifice, elemente strategice, afirmarea creativit\u0103\u021bii \u00een solu\u021bionarea situa\u021biilor, abordare interdisciplinar\u0103 \u0219i sistematic\u0103, cercet\u0103ri fundamentale. Se diferen\u021biaz\u0103 de managementul general prin raportare specific\u0103 la finalit\u0103\u021bile educa\u021biei, la con\u021binut, la resursele umane antrenate, la activit\u0103\u021bile centrate pe informare, comunicare \u0219i participare prin strategii educa\u021bionale specifice la comportamentele actorilor implica\u021bi (bazate pe motiva\u021bie, responsabilitate, cooperare, logic\u0103, afectivitate).<\/p>\n
Managementul educa\u021bional implica st\u0103p\u00e2nirea teoriei, metodologiei, a principiilor, o anumit\u0103 mentalitate, o maniera proprie, o art\u0103 de dirijare, antrenare a resurselor. Managementul educa\u021bional este o disciplin\u0103, necesar\u0103 pentru a fi eficien\u021bi \u0219i productivi \u00een rela\u021biile educa\u021bionale, \u00een stimularea transform\u0103rii la nivelul personalit\u0103\u021bilor, at\u00e2t a elevilor, c\u00e2t \u0219i a cadrelor didactice.<\/p>\n
Distinc\u021bia major\u0103 la nivelul acestui concept este cea \u00eentre managementul educa\u021bional la nivel macro-structural (la nivelul sistemului de \u00eenv\u0103\u021b\u0103m\u00e2nt, reg\u0103sit \u00een politicile educa\u021bionale na\u021bionale, europene, mondiale \u2013 ex. Minister, inspectorate etc.), la nivel intermediar (la nivelul institu\u021biei \u0219i avem \u00een vedere managerul educa\u021bional al institu\u021biei \u0219colare, directorul \u0219colii) \u0219i la nivel micro-structural (la nivelul clasei de elevi \u0219i avem \u00een vedere managerul educa\u021bional al clasei de elevi, profesorul).<\/p>\n
Distinc\u021bia celor trei abord\u0103ri se realizeaz\u0103 nu numai pe baza denumirii, a autorit\u0103\u021bii, a elementelor formale, ci are \u00een vedere \u0219i formarea de specialitate, experien\u021ba (evaluat\u0103 nu neap\u0103rat \u00een ani de vechime) care se concretizeaz\u0103 \u00een cuno\u0219tin\u021be, competen\u021be, atitudini, \u0219i valori ce determin\u0103 manifestarea unei conduite responsabile, eficiente, autentice \u00een rela\u021biile at\u00e2t cu elevii, c\u00e2t \u0219i cu profesorii. Cele trei abord\u0103ri ale managementului educa\u021bional vor fi tratate nediferen\u021biat din simplul motiv ca ele nu pot fi separate, cel pu\u021bin deocamdat\u0103 \u00een sistemul educa\u021bional rom\u00e2nesc (\u00een Canada, SUA, etc, institu\u021biile \u0219colare sunt conduse de speciali\u0219ti \u00een management, nu neap\u0103rat de cadre didactice. Aceast\u0103 condi\u021bie, ca directorul \u0219colii s\u0103 fie cadru didactic, este prev\u0103zut\u0103 \u00een toate legisla\u021biile educa\u021bionale europene). Sunt aspecte care vizeaz\u0103 doar managementul clasei a\u0219a cum exist\u0103 \u0219i cele specifice managementului institu\u021biei \u0219colare, dar majoritatea aspectelor tratate se refer\u0103 la cele trei abord\u0103ri.<\/p>\n
Managementul sistemului \u0219i al institu\u021biilor de \u00eenv\u0103\u021b\u0103m\u00e2nt cuprinde: formularea clar\u0103 a finalit\u0103\u021bilor, proiectarea re\u021belei institu\u021bionale, elaborarea con\u021binuturilor \u00eenv\u0103\u021b\u0103rii, asigurarea cadrului legislativ-normativ, formarea ini\u021bial\u0103 \u0219i pe parcurs a personalului de conducere \u0219i instruire, stabilirea unor tehnici de evaluare care s\u0103 permit\u0103 reglarea pe parcurs a sistemului \u0219i procesului de \u00eenv\u0103\u021b\u0103m\u00e2nt \u0219i optimizarea rezultatelor. Originea conceptului de management educa\u021bional nu are, la o prim\u0103 analiz\u0103, leg\u0103tur\u0103 direct\u0103 cu domeniul pedagogic, \u00eens\u0103 no\u021biunea de management educa\u021bional provine din \u0219tiin\u021bele socio-umane \u00eenrudite cu pedagogia, dar individualizate prin obiectul lor de studiu: economie, sociologie, psihologie, politologie. Managementul educa\u021bional cunoa\u0219te, integreaz\u0103 \u0219i adapteaz\u0103 date oferite de \u0219tiin\u021be conexe socio-umane: economie (organizarea sau utilizarea eficienta a resurselor educa\u021bionale \u00een raport cu obiectivele), sociologie (managementul organiza\u021biilor, grupurilor, rela\u021biilor, fenomenelor sociale generate \u00een context educa\u021bional), psihosociologie (dimensiunile personalit\u0103\u021bii managerului \u00een exercitarea rolurilor), politologie (luarea deciziilor, organizarea \u0219i conducerea grupurilor conform unor obiective). Activitatea unor persoane care determin\u0103 \u0219i direc\u021bioneaz\u0103 activitatea celorlal\u021bi prin urm\u0103rirea realiz\u0103rii de activit\u0103\u021bi \u00een cele mai bune condi\u021bii, prin con\u0219tientizarea \u0219i asumarea de responsabilit\u0103\u021bi asupra realiz\u0103rilor \u0219i insucceselor.<\/p>\n
Managementul educa\u021bional este, din acest punct de vedere, arta de a lucra cu idei (obiectivele educa\u021bionale, programele analitice \u0219i strategiile didactice), rela\u021bii (structura organizatoric\u0103, leg\u0103turi \u00eentre elemente \u0219i ac\u021biuni, sarcini, echilibrul autoritate\/libertate, centralizarea\/descentralizare), oameni (formare, motivare, delegare de autoritate, stimulare, evaluare), resurse (precizare, diversificare, preocupare, adaptare, integrare).<\/p>\n
\u00cen Europa s-a \u00eencercat s\u0103 se pun\u0103 bazele reformei \u00een domeniul educa\u021biei, prin adoptarea Declara\u021biei de la Bologna<\/em> (19 iunie 1999), semnat\u0103 de mini\u0219trii \u00eens\u0103rcina\u021bi cu \u00eenv\u0103\u021b\u0103m\u00e2ntul superior din 29 de state membre ale Uniunii Europene, printre care \u0219i Rom\u00e2nia. Obiectivul principal al Procesului de la Bologna era acela de a crea un spa\u021biu european al \u00eenv\u0103\u021b\u0103m\u00e2ntului superior, bazat pe cooperare interna\u021bional\u0103 \u0219i schimburi academice, un spa\u021biu european atractiv at\u00e2t pentru studen\u021bii \u0219i profesorii europeni, c\u00e2t \u0219i pentru studen\u021bi \u0219i profesori de oriunde din lume.<\/p>\n Prin crearea acestui spa\u021biu european al \u00eenv\u0103\u021b\u0103m\u00e2ntului superior se urmarea facilitarea mobilit\u0103\u021bii studen\u021bilor, absolven\u021bilor \u0219i a personalului din \u00eenv\u0103\u021b\u0103m\u00e2ntul superior; preg\u0103tirea studen\u021bilor pentru viitoarele lor cariere \u0219i pentru via\u021ba de cet\u0103\u021beni activi ai unor societ\u0103\u021bi democratice, \u0219i oferirea de sprijin pentru dezvoltarea lor personal\u0103 \u0219i oferirea unui acces larg la \u00eenv\u0103\u021b\u0103m\u00e2nt superior de calitate.<\/p>\n Cele trei priorit\u0103\u021bi ale Procesului de la Bologna sunt: introducerea unui sistem de \u00eenv\u0103\u021b\u0103m\u00e2nt superior cu trei cicluri (licen\u021b\u0103, master, doctorat), asigurarea calit\u0103\u021bii \u00eenv\u0103\u021b\u0103m\u00e2ntului \u0219i recunoa\u0219terea calific\u0103rilor \u0219i a perioadelor de studii, care s\u0103 cuprind\u0103 urm\u0103toarele m\u0103suri: o furnizare mai eficient\u0103 a informa\u021biilor; promovarea atractivit\u0103\u021bii \u0219i competitivit\u0103\u021bii institu\u021biilor europene de \u00eenv\u0103\u021b\u0103m\u00e2nt superior; \u00eencurajarea parteneriatelor; consolidarea dialogului politic \u0219i ameliorarea acordurilor de recunoa\u0219tere reciproc\u0103, m\u0103suri care vor reforma \u00eentreg \u00eenv\u0103\u021b\u0103m\u00e2ntul superior european conform standardelor educa\u021bionale \u0219i ocupa\u021bionale interna\u021bionale. Procesul de la Bologna a crescut treptat de la 29 de state semnatare \u00een 1999 la 46 \u00een prezent. Aceast\u0103 extindere denot\u0103 faptul ca \u021b\u0103rile europene au recunoscut c\u0103 sistemele na\u021bionale de \u00eenv\u0103\u021b\u0103m\u00e2nt superior se confrunt\u0103 cu provoc\u0103 interne \u0219i externe legate de cre\u0219terea \u0219i diversificarea curriculei universitare, posibilit\u0103\u021bile de angajare ale absolven\u021bilor, lipsa calific\u0103rilor \u00een domenii cheie \u0219i dezvoltarea institu\u021biilor private de \u00eenv\u0103\u021b\u0103m\u00e2nt \u0219i a educa\u021biei transna\u021bionale.<\/p>\n Afilierea \u021b\u0103rilor la Procesul de la Bologna face posibil\u0103 g\u0103sirea unor instrumente \u0219i solu\u021bii unitare care s\u0103 ajute la rezolvarea acestor probleme \u0219i pentru atingerea obiectivelor Agendei de la Lisabona<\/em>. Av\u00e2nd \u00een vedere c\u0103 Procesul de la Bologna vizeaz\u0103 numai \u00eenv\u0103\u021b\u0103m\u00e2ntul superior, dup\u0103 adoptarea Agendei de la Lisabona a devenit clar c\u0103 trebuiau luate masuri \u0219i \u00een domeniul form\u0103rii profesionale \u0219i a \u00eenv\u0103\u021b\u0103rii pe tot parcursul vie\u021bii. Ca urmare, \u00een 2002 a fost lansat Procesul Copenhaga<\/em>, cu scopul de a \u00eent\u0103ri calitatea \u0219i atractivitatea form\u0103rii profesionale \u0219i pentru promovarea mobilit\u0103\u021bii \u00een r\u00e2ndul studen\u021bilor \u0219i a absolven\u021bilor din aria form\u0103rii profesionale. Tot \u00een anul 2002, pentru a integra ac\u021biunile anterioare din domeniul educa\u021biei \u0219i form\u0103rii la nivel european (inclusiv Procesul Copenhaga) precum \u0219i ac\u021biunile \u00eentreprinse \u00een cadrul procesului Bologna, statele membre, la Consiliul European de la Barcelona, au adoptat un program de lucru \u201eEduca\u021bie \u0219i formare 2010 – Barcelona\u201d.<\/p>\n Programul de lucru identific\u0103 trei obiective strategice:<\/p>\n Patru \u021b\u0103ri (Fran\u021ba, Germania, Regatul Unit \u0219i Statele Unite ale Americii) au fost principalele acceleratoare \u00een ceea ce prive\u0219te evolu\u021bia managementului educa\u021bional din secolul al XIX-lea p\u00e2n\u0103 \u00een prezent. \u0218colile \/ facult\u0103\u021bile de management educa\u021bional existau sub numeroase denumiri (\u201dEcoles de Commerce\u201d \u00een Fran\u021ba, \u2018Handelschochschulen\u2019 \u00een Germania, \u201dSchools of Commerce\u201d \u00een Regatul Unit \u0219i \u201dBusiness Schools\u201d \u00een Statele Unite ale Americii). \u00cen stadiul incipient al erei \u201d\u0219colii de comer\u021b\u201d \u00eentre sf\u00e2r\u0219itul secolului al XIX-lea \u0219i \u00eenceputul secolului al XX-lea, scopul managementului educa\u021bional se axa pe ideea de principii morale cu viziuni largi pentru oamenii de afaceri. Scopul era de a \u00eembun\u0103t\u0103\u021bi statusul unui manager profesionist at\u00e2t \u00een spa\u021biul public c\u00e2t \u0219i \u00een cel privat.<\/p>\n Managementul educa\u021bional este \u00eentr-un punct de inflexiune \u0219i intr\u0103 \u00eentr-o nou\u0103 er\u0103 a inov\u0103rii, transform\u0103rii \u0219i cre\u0219terii globale \u00een cadrul c\u0103reia trebuie s\u0103 descoperim noi metode de a face lucruri \u00een schimbul identific\u0103rii unor c\u0103i de a ob\u021bine un grad sporit de eficien\u021b\u0103. Managementul educa\u021bional trebuie s\u0103 se concentreze asupra punctelor critice esen\u021biale pentru dezvoltare, antreprenoriat, inovare, cooperare institu\u021bional\u0103 precum \u0219i dezvoltarea prin intermediul schimbului liber \u0219i al globaliz\u0103rii.<\/p>\n \u00cen final, exist\u0103 un subiect care are de-a face cu managementul dar \u0219i cu lumea corporatist\u0103 \u00een general, ceea ce reprezint\u0103 modul \u00een care privim rolul companiilor \u0219i a directorilor \u00een societate. Nu trebuie s\u0103 ne g\u00e2ndim la perspectivele func\u021bionale ale rolului liderilor din afaceri ci despre cum acei oameni creeaz\u0103 respectul \u0219i despre cum func\u021biile lor sunt mai mult dec\u00e2t crearea de valoare \u0219i acumularea de bog\u0103\u021bie \u0219i are un fel de scop social care merge mai departe de a face pe cineva bogat.<\/p>\n BIBLIOGRAFIE:<\/strong><\/p>\n Dobre Cristian, profesor, \u0218coala Gimnazial\u0103 de Arte \u201dIosif Sava\u201d Bucure\u0219ti Managementul desemneaz\u0103 \u0219tiin\u021ba, arta \u0219i tehnica de a planifica, a conduce, a organiza, a controla elementele unui sistem, ale unui domeniu de activitate specific. Termenul a fost utilizat la \u00eenceput \u00een economie, iar apoi s-a extins \u00een toate domeniile de activitate \u0219i s-a dovedit a…<\/p>\n","protected":false},"author":7,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[5],"tags":[],"class_list":["post-981","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-educatie21"],"aioseo_notices":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revista.newprojects.org\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/981","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revista.newprojects.org\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revista.newprojects.org\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revista.newprojects.org\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/7"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revista.newprojects.org\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=981"}],"version-history":[{"count":4,"href":"https:\/\/revista.newprojects.org\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/981\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":1023,"href":"https:\/\/revista.newprojects.org\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/981\/revisions\/1023"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revista.newprojects.org\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=981"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revista.newprojects.org\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=981"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revista.newprojects.org\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=981"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}\n
\n