Voluntariat

Olteanu Emilia, Colegiul Naţional “Ienăchiţă Văcărescu” Târgovişte, elevă clasa a XII-a H

Voluntariatul este foarte practicat de studenţi, şomeri, angajaţi sau pensionari. A fost adus în România de organizaţiile neguvernamentale (ONG) care, prin definiţia lor, realizează acţiuni caritabile şi de ajutorare a unor categorii de persoane sau în sprijinul unor acţiuni. ONG-urile lucrează cu voluntari deoarece resursele nu le permit angajarea unui număr mare de oameni.

O definiţie a voluntariatului adoptată de Consiliul Naţional al Voluntariatului este „activitatea desfaşurată din proprie iniţiativă, de orice persoană fizică, în folosul altora, fară a primi o contraprestaţie materială”.

Se ştie că în urma voluntariatului nu poţi obţine satisfacţii materiale, însă poţi avea parte de alt tip de beneficii precum:

  • Deprinderea unor aptitudini precum capacitatea de a-i înţelege pe alţii şi de a-i ajuta să devină mai buni şi mai optimişti, dezvoltarea aptitudinilor de comunicare (de exemplu, vorbitul în faţa unei mulţimi), dar şi dezvoltarea cunoştinţelor legate de politică, sănătate sau mediu.
  • Acţiunile de voluntariat te ajută să fii mereu activ, lucru benefic mai ales pentru sănătate. Un studiu realizat pe o perioadă de şapte ani de către Columbia University a demonstrat că persoanele adulte care aderă la diverse centre de voluntariat au foarte puţine şanse să dezvolte boala Alzheimer la bătrâneţe.
  • Poţi cunoaşte foarte multe persoane care împart aceleaşi pasiuni şi îţi poţi face foarte mulţi prieteni noi.
  • Respectul de sine şi încrederea în propriile tale forţe vor creşte considerabil deoarece voluntariatul presupune multă responsabilitate şi spirit de echipă, iar unele provocări trebuie depăşite şi rezolvate cu mult tact.
  • Şi, cel mai importat lucru, nu uita că voluntariatul înseamnă sa pui nevoile altora înaintea nevoilor tale, să fii mulţumit că reuşeşti să faci gesturi caritabile şi să-i ajuţi pe cei aflaţi la nevoie.

Drepturile voluntarilor sunt:

  • dreptul de a fi tratat ca fiind un coleg cu drepturi egale
  • dreptul de a-i fi luate în calcul preferinţele personale, temperamentul, experienţa de viaţă, studiile şi experienţa profesională în acordarea de sarcini
  • dreptul de a participa la sesiuni de formare în domeniul în care prestează activitate, atât la începutul activitaţii, cât şi pe parcurs
  • dreptul la un loc unde să îşi desfaşoare activitatea
  • dreptul de a fi ascultat şi de a juca un rol în planificarea activităţilor, de a se simţi liber să facă sugestii şi de a-i fi respectate opiniile.

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.