Prof. GUȚĂ VIRGIL – MARIUS , Școala Gimnaziale Gherghești-Petrești,
Prof. GUȚĂ FLORIN-VIOREL, Şcoala Șerban Cioculescu, Găești
La 35 de km de Bucureşti, pe drumul spre Giurgiu se află Pădurea Comana, care formează un minunat parc natural de câteva mii de hectare chiar în partea sudică a Capitalei. Aici întâlnim o adevărată rezervaţie floristică şi forestieră, ce se extinde în perimetrele a trei comune. Se întinde până pe malul drept al Argeşului, lângă podul de pe Argeş, pod pe care se afla prima cale ferată din România, care lega Bucureştiul de Giurgiu. Parcul a fost înfiinţat în 2004, decizia de constituire a ariei protejate fiind adoptată în baza documentaţiei tehnice şi ştiintifice elaborate încă din 1954, de către Academia Română. În urma cu jumătate de secol, specialiştii au vrut să delimiteze, în vederea protejării, două arii floristice şi faunistice unice în România. Academicienii le-au numit „Rezervaţia ştiinţifică de ghimpe” şi „Rezervaţia ştiinţifică de bujor”.
Rezervatia de Ghimpe (Ruscus Aculeatus)
Legenda spune că această plantă a apărut după ce Vlad Tepeş (Dracula) a fost ucis în locul numit “Fântâna cu nucu” la numai 2 km de hotel. Ghimpele se dezvoltă sub copacii din pădure, de aceea trebuie căutat cu atenţie la baza arborilor, cu precădere în zona Pădurii Oloaga – Grădinari.
Rezervaţia de Bujor Românesc (Paeonia peregrina var. romanica)
Pentru a sărbători unicitatea rezervaţiei de bujor, sătenii din comuna Comana organizează în luna mai “Sărbătoarea Bujorului”. Bujorul românesc de aici are petalele mai roşii şi mai puţine decât bujorul de grădină. Se găseşte mai ales în locurile însorite ale Parcului Natural Comana în special zona Pădurii Padina Tătarului.
În 2004, Balta Comana a fost declarată rezervaţie naturală şi zona de protecţie avifaunistică, reunind cele două zone de protecţie. Chiar dacă este o arie protejată, suprafaţa parcului include şi cinci sate: Comana, Vlad Ţepeş, Budeni, Falaştoaca si Grădiştea. Din acest motiv, o mare parte a parcului e folosită pentru păşunat şi pentru terenuri agricole. Sătenii nu au voie să cultive însă decât în zonele admise de lege şi au mare grijă unde işi lasă animalele la păscut. Cunoscută mai ales pentru evenimentele istorice petrecute aici, zona are un farmec aparte. Pădurile de stejar şi de frasin cuprind exemplare unice, vechi de sute de ani. Arealul rezervaţiei cuprinde multe specii de plante şi de animale protejate prin convenţii internaţionale. O parte dintre habitatele din rezervaţie se regăsesc însă numai parţial în Convenţia de la Berna.
Balta Comana este a treia zona umedă a României după Delta Dunării şi Balta Mică a Brăilei şi a doua ca biodiversitate după Delta Dunării. Aceasta gazduieşte 141 specii de păsări şi 13 specii de peşti. Dintre speciile de peşti Tiganusul şi cleanul de Comana se găsesc doar în Balta Comana. Având în vedere diversitatea speciilor de păsării, Balta Comana este un loc excelent pentru observarea şi fotografierea păsărilor.
Parcul Natural Comana este o rezervaţie unică în Europa, care include zeci de specii de plante şi animale protejate de legile internaţionale, şi este considerată a doua deltă a României.
Pădurea Comana este o rezervaţie forestieră ce are aspectul unui codru des şi care conservă valoroase specii vegetale şi animale de origine sudică. Este construită din trei trupuri de pădure: rezervaţia naturală pentru protecţia lăcrămioarelor „Călugareni-Fântânelor„, rezervaţie naturală şi ştiintifică pentru protecţia bujorului românesc „Padina Tătarului” şi rezervaţia naturala pentru protecţia ghimpelui „Oloaga Grădinari„.
Aceste păduri în care predomină stejarul, teiul, ulmul, adapostesc o faună variată, atractivă pentru vânători: căprioare, mistreţi, iepuri, vulpi.
Padina Tătarului acopera aproximativ 500 de hectare. Pădurea este dominată de tei întovărăşiţi în marea majoritate cu arţarul, jugastrul, stejarul şi frasinul. Speciile protejate sunt lăcrămioarele, ghimpele şi bujorul de pădure.
Râul Neajlov trece pe la marginea pădurii şi dă naştere celui mai mare lac din judeţul Giurgiu, Lacul Comana Punte peste mlaştina Comana spre râul Neajlov.
În cadrul parteneriatului regional „TINERII ŞI MEDIUL” dintre Colegiul Tehnic ,,Viceamiral Ioan Bălănescu” și Școlile Gimnaziale Gherghești-Petrești și Şcoala Șerban Cioculescu, Găești, județul Dâmbovița, un grup de elevi însoțiți de cadrele didactice implicate în proiect au vizitat acest minunat paradis de câmpie.
Elevii au fost profund impresionați de aceste zone deosebit de frumoase, dar mai puţin cunoscute. Prin organizarea acestei excursii elevii au îmbinat plăcutul cu utilul, recreerea cu activitatea de observare, informare şi chiar cercetare. Elevii au dobândit deprinderi practice cum ar fi orientarea în teren, redactarea unor schiţe, respectarea unor reguli de grup, dezvoltarea spiritului civic. Prin intermediul acestei excursii elevii au aplicat practic ceea ce au învațat la unele ore de geografie de ex. obsevații asupra vegetației, faunei, așezărilor umane, etc.
Cadrele didactice implicate in proiect au avut sarcina de a conştientiza elevii în legătură cu efectele negative ale acţiunii omului asupra mediului, pregătindu-i astfel pentru deciziile ce urmează a le lua în momentul când vor deveni adulţi. Depinde de noi cât de convingători suntem şi de ei, elevii noştri, viitorii factori de decizie, dacă mediul acestui secol va fi în continuare unul verde sau dimpotrivă, unul cenuşiu…
Bibilografie:
Cerghit I. (1980) Metode de învățământ, E.D.P București;
Dulamă Maria Eliza (1996), Didactică geografică, Editura Clusium, Cluj –Napoca;
Ilina N. (2000), Didactica geografiei, Editura Corint, București,
www.primariacomana.ro
www.ecomagazin.ro
www.apmgr.ro