Răducan Florentina, profesor, Școala Gimnaziala “Luceafarul”, București

Datorită schimbărilor majore in domeniul tehnologic din ultimii ani si a progresului extraordinar in domeniul comunicațiilor, utilizarea accentuată a tehnologiilor moderne în activitatea didactică ar putea deveni una dintre realizările importante ale secolului nostru.

„Tehnologia, prin ea însăşi, nu schimbă şi nu îmbunătăţeşte predarea şi învăţarea. Cheia pentru introducerea cu succes a tehnologiei în predare şi în învăţare… constă în acordarea unei atenţii sporite, managementului proceselor, strategiei, structurii şi mai ales rolurilor şi deprinderilor.

Utilizarea tehnologiilor informaționale moderne atribuie noi dimensiuni procesului de predare-învățare-evaluare.

În România sunt elaborate strategii şi programe naţionale vizând implementarea TIC în procesul de învățământ la toate nivelurile, inclusiv a impunerii manualelor digitale si resurselor informatice ca principale resurse materiale la clasă.

Integrarea cu succes a TIC în activitatea didactică face parte din evoluţia naturală a învăţării şi este o oportunitate de a integra ultimele descoperiri tehnologice cu interacţiunea şi implicarea oferite de modul tradițional de cunoaștere.

Calculatoarele sunt în mod deosebit utile pentru adaptarea activităților de învățare pentru elevii cu cerințe speciale sau dificultăți de învățare; facilitează activitatea de predare și au un impact deosebit. Modernizarea calculatoarelor şi conectarea instituțiilor gimnaziale şi liceale la Internet este o realizare importantă, însă impactul lor este limitat de numărul mic de calculatoare.

Această schimbare în sistemul de învăţământ vizează următoarele obiective :

1. Creşterea eficienţei activităţilor de învăţare
2. Dezvoltarea competenţelor de comunicare şi studiu individual

Atingerea acestor obiective depinde de gradul de pregătire al profesorului în utilizarea calculatorului, de stilul profesorului, de numărul de elevi, de interesul, cunoştinţele şi abilităţile acestora, de atmosfera din clasă şi tipul programelor folosite, de timpul cât se integrează softul în lecţie, de sincronizarea explicaţiilor cu secvenţele utilizate, de metodele de evaluare, de fişele de lucru elaborate

La orice disciplină se pot folosi softuri educaţionale, făcând posibilă o altfel de înţelegere a fenomenelor şi a cunoştinţelor. Deşi calculatorul este capabil să execute o multitudine de operaţii instantaneu, nu poate înlocui prezenţa cadrelor didactice la clasă, însă poate sa ajute pe toţi partenerii implicaţi în actul educativ.

Utilizarea tehnologiilor moderne, a softurilor educaţionale reprezintă o necesitate în procesul instructiv- educativ, însă profesorul este cel care va adapta conţinuturile şi modul de utilizare a calculatorului la particularităţile individuale ale fiecărui elev.

Se poate spune că integrarea resurselor TIC în educaţie este benefică şi duce la o creştere a performanţelor şcolare, cu condiţia ca elevii să posede cunoştinţe de utilizare a calculatorului.

Calculatorul nu trebuie să fie doar un instrument pentru a prezenta conţinuturile existente într-o altă manieră, ci trebuie să ducă la modificarea modului de gândire şi stilului de lucru la clasă al profesorilor, cristalizate în secole de învăţământ tradiţional, în care eram prea puţin preocupaţi de personalitatea şi de posibilităţile elevului.

Cercetările asupra demersului instructiv-educativ, dacă se utilizează instruirea asistată de calculator au arătat că:

• interesul şi implicarea elevului este crescută, indiferent de nivelul de studiu la care se află;
• se stimulează fantezia, inventivitatea, rapiditatea luării deciziilor, reflexele;
• elevul învaţă în ritm propriu, informaţiile prezentate pot fi reluate în orice etapă a procesului instructiv-educativ: predare, recapitulare, fixare, evaluare, pregătirea lecţiilor;
• rezultatele şi progresele obţinute beneficiază de o apreciere obiectivă;
• stimulează comunicarea, cu condiţia să fie corect utilizat;
• se optimizează randamentul predării facilitând activităţile de învăţare;
• creşte calitatea actului pedagogic;
• cunoştinţele pot fi reluate sub alte forme, realizând astfel o consolidare a noţiunilor cu care s-au întâlnit anterior;
• substituie materiale şi instrumente didactice scumpe sau greu de procurat, sau ilustrează procese chimice care nu pot fi modelate altfel.

Pentru integrarea cu succes a TIC în activitatea didactică trebuie să ne asigurăm că deţinem controlul asupra materialului, atât din punct de vedere al conţinutului cât şi din punct de vedere tehnic. Nu trebuie să fim centraţi doar pe stilul atractiv şi animat de prezentare a informaţilor, pentru ca acestea dacă sunt folosite în număr prea mare, nu face decât să se piardă din conţinut, utilizatorii fiind atenţi pe această direcţie. Un bun prezentator nu are nevoie de o prezentare complicată tehnic. E mai important să fie atractivă prin idee, mod de structurare şi grad de interactivitate. De exemplu, o prezentare trebui să-l facă pe elev să gândească, nu trebuie să fie doar o înşiruire rapidă şi ameţitoare de slide-uri. Mai presus de orice, concentrarea trebuie să fie asupra elevului şi a nevoilor lui de învăţare.

Cel mai mare pericol în orice proiect de predare- învăţare care include şi TIC e să fie centrat mai mult pe tehnologie/creativitate, nu pe elevulreceptor şi pe nevoile lui de învăţare. În şcoală, succesul tipului de predare bazat pe TIC se măsoară prin satisfacerea nevoii de învăţare.

Pentru înţelegerea şi implementarea TIC în procesul clasic de învăţare e nevoie de entuziasm, energie şi dedicare pentru a transforma teoria în soluţii reale bazate pe nevoile individuale ale elevilor.

Utilizarea calculatorului are numeroase avantaje :

1. Stimularea capacităţii de învăţare inovatoare, adaptabilă la condiţii de schimbare socială rapidă
2. Consolidarea abilităţilor de investigare ştiinţifică
3. Conştientizarea faptului că noţiunile învăţate îşi vor găsi ulterior utilitatea
4. Creşterea randamentului însuşirii coerente a cunoştinţelor prin aprecierea imediată a răspunsurilor elevilor
5. Întărirea motivaţiei elevilor în procesul de învăţare
6. Stimularea gândirii logice şi a imaginaţiei
7. Introducerea unui stil cognitiv, eficent, a unui stil de muncă independentă
8. Instalarea climatului de autodepăşire, competitivitate
9. Mobilizarea funcţiilor psihomotorii în utilizarea calculatorului
10. Dezvoltarea culturii vizuale
11. Formarea deprinderilor practice utile
12. Asigurarea unui feed-back permanent, profesorul având posibilitatea de a reproiecta activitatea în funcţie de secvenţa anterioară
13. Facilităţi de prelucrare rapidă a datelor, de efectuare a calculelor, de afişare a rezultatelor, de realizare de grafice, de tabele
14. Asigură alegerea şi folosirea strategiilor adecvate pentru rezolvarea diverselor aplicaţii
15. Dezvoltă gândirea astfel încât pornind de la o modalitate generală de rezolvare a unei probleme elevul îşi gaseste singur răspunsul pentru o problemă concretă
16. Asigură pregătirea elevilor pentru o societate bazată pe conceptul de educaţie permanentă (educaţia de-a lungul întregii vieţi)
17. Determină o atitudine pozitivă a elevilor faţă de disciplina de învăţământ la care este utilizat calculatorul şi faţă de valorile morale, culturale şi spirituale ale societăţii
18. Ajută elevii cu deficienţe să se integreze în societate şi în procesul educaţional De asemenea calculatorul este extrem de util deoarece simulează procese şi fenomene complexe pe care nici un alt mijloc didactic nu le poate pune atât de bine în evidenţă.

Permite realizarea unor experimente imposibil de realizat practic datorită lipsei materialului didactic, a dotării necorespunzătoare a laboratoarelor şcolare sau a pericolului la care erau expuşi elevii şi profesorul. Elevii au posibilitatea să modifice foarte uşor condiţiile în care se desfăşoară experimentul virtual, îl pot repeta de un număr suficient de ori astfel încât să poată urmări modul în care se desfăşoară fenomenele studiate, pot extrage singuri concluziile, pot enunţa legi.

Utilizarea calculatorului şi a Internetului permit o înţelegere mai bună a materiei într-un timp mai scurt. Se reduce timpul necesar prelucrării datelor experimentale în favoarea unor activităţi de învăţare care să implice procese cognitive de rang superior: elaborarea de către elevi a unor softuri şi materiale didactice necesare studiului. Se dezvoltă astfel creativitatea elevilor. Aceştia învaţă să pună întrebări, să cerceteze şi să discute probleme ştiinţifice care le pot afecta propria viaţă. Ei devin persoane responsabile capabile să se integreze social.

Se pot realiza recapitulări, sinteze, scheme atractive, animate care să ducă la reţinerea mai rapidă a informaţiei esenţiale. Se pot realiza jocuri didactice în scopul aprofundării cunoştinţelor şi dezvoltării abilităţilor practice sau în scopul îmbogăţirii acestora, proiecte, portofolii.

Integrarea resurselor TIC în educaţie este benefică şi duce la o creştere a performaţelor şcolare, cu condiţia ca elevii să posede cunoştinţe de utilizare a calculatorului.

Aceasta implică introducerea orelor de informatică şi TIC la toate profilurile şi la toate treptele de învăţământ. De asemenea ar trebui să se lucreze cu grupe mici de elevi, iar clasele să fie dotate cu calculatoare performante conectate la Internet, ar trebui realizate biblioteci de programe şi sisteme expert în acord cu curriculum-ul şcolar în curs de reformare, iar promovarea pătrunderii spiritului informatic în şcoli să fie intensificată. Profesorii ar trebui să posede pe lângă cunoştinţele teoretice şi practice aferente disciplinei studiate şi abilitaţi de utilizare a TIC. Concentrarea pe utilizarea tehnologiilor informaţiei şi comunicaţiilor de către profesori şi de către cei care învaţă devine o prioritate. De asemenea ar trebui realizate mai multe cercetări metodice privind implementarea TIC în educaţie.

TIC nu trebuie să fie doar un instrument pentru a prezenta conţinuturile existente într-o altă manieră, trebuie să ducă la modificarea modului de gândire şi stilului de lucru la clasă al profesorilor, cristalizate în secole de învăţământ tradiţional, prea puţin preocupat de personalitatea şi de posibilităţile elevului.

Utilizarea TIC nu trebuie să devină o obsesie deoarece fiecare elev are dreptul la succes şcolar şi la atingerea celor mai înalte standarde curriculare posibile de aceea trebuie găsite metodele pedagogice adecvate în fiecare caz în parte. Nu trebuie deci să renunţăm la cretă, tablă şi burete, la lucrul cu manualul, la rezolvarea de probleme şi la efectuarea experimentelor reale deoarece prin realizarea unei legături directe între experienţa practică şi ideile teoretice, studiul fizicii contribuie la formarea competenţelor necesare dezvoltării personale a elevului şi a societăţii în care trăieşte. În concluzie putem spune că pentru a realiza un învăţământ de calitate şi pentru a obţine cele mai bune rezultate trebuie să folosim atât metodele clasice de predare, învăţare, evaluare cât şi metodele moderne!

În urma utilizării softurilor educaţionale, deci a instruirii asistate de calculator, am desprins următoarele avantaje:

• se reduce timpului de studiu;
• atitudinea faţă de chimie se modifică pozitiv;
• se formează deprinderi elementare şi deprinderi intelectuale de nivel superior;
• elevii care învaţă încet şi cei rămaşi în urmă au de câştigat;
• strategiile bazate pe utilizarea calculatoarelor sunt mai eficiente la nivelurile inferioare.

Bibliografie:

http://www.elearningeuropa.info/

Eficienţa utilizării TIC în procesul instructiv-educativ- Liliana-Violeta Constantin

Michaela Logofătu, Mihaela Garabet, Anca Voicu, Emilia Păuşan, Tehnologia Informaţiei şi a Comunicaţiilor în şcoala modernă, Editura Credis, Bucureşti, 2003.